Conform Playtech.ro: România, în ciuda potențialului IT și a fondurilor europene, încetinește în adopția inteligenței artificiale. La 30 de ani de la intrarea pe piața locală, Microsoft atrage atenția asupra decalajului față de alte economii europene, subliniind necesitatea accelerării integrării AI. Cel mai recent Global AI Diffusion Report indică faptul că doar 18% din populația activă din România utiliza inteligență artificială generativă în trimestrul al doilea din 2026. Această cifră, deși în ușoară creștere față de raportările anterioare, poziționează țara pe locul 65 din 147 de economii analizate la nivel mondial.

Decalajul României în adopția AI

La un media briefing organizat de Microsoft pentru a marca 30 de ani de activitate în România, s-a discutat intens despre discrepanța dintre resursele disponibile și viteza reală de implementare a noilor tehnologii. Datele Eurostat pentru 2025 arătau deja că doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați foloseau tehnologii AI, față de o medie europeană de 20%. De asemenea, doar 15,4% dintre românii chestionați declarau că utilizează instrumente AI la locul de muncă. Aceste cifre sugerează o diferență între experimentarea individuală cu instrumente precum ChatGPT și integrarea AI la nivel organizațional.

În comparație cu vecinii din regiune, România rămâne în urmă. Polonia a atins o rată de utilizare a AI generative de 32,3%, Ungaria 33,3%, iar Cehia 31,2%. La nivel global, media de utilizare a AI generative în rândul populației active a ajuns la 18,8% în trimestrul al doilea din 2026. Diferența dintre procentajul de utilizatori individuali și cel al companiilor subliniază faptul că românii au adoptat mai rapid instrumente AI la nivel personal, decât au reușit organizațiile să le integreze în fluxurile de lucru.

O problemă de execuție și strategii de digitalizare

Gabriela Popescu, General Manager Microsoft România, Moldova & CIS, a explicat că lipsa specialiștilor sau a fondurilor nu sunt principalii vinovați pentru acest decalaj. România dispune de specialiști tehnici calificați, universități puternice și un sector IT dezvoltat, la care se adaugă accesul la finanțări europene. Problema majoră identificată de conducerea Microsoft este legată de „o problemă de execuție”, subliniind necesitatea unei strategii naționale coerente de digitalizare, cu o implementare clar structurată și o instituție sau un responsabil dedicat coordonării la nivel național.

Sectorul privat tinde să adopte tehnologiile mai rapid, motivat de presiunea concurențială și necesitatea de a deveni mai eficient. În administrația publică, transformarea digitală avansează mai lent, procesele decizionale prelungind implementarea proiectelor chiar și atunci când există finanțare și tehnologie disponibilă. Microsoft identifică patru zone cheie unde AI ar putea avea un impact semnificativ: creșterea productivității companiilor, simplificarea serviciilor publice, dezvoltarea competențelor necesare unei economii bazate pe AI și consolidarea competitivității și rezilienței economice.

Trei decenii de Microsoft în România și provocările viitoare

Cu aproximativ 2.000 de angajați în București, Iași și Timișoara, Microsoft este prezent în România de 30 de ani, țara devenind un centru important de talent pentru companie în regiune. În sectorul privat, companii precum Regina Maria, Banca Transilvania și Druid AI sunt menționate ca exemple de organizații care avansează de la experimente la integrarea AI în operațiunile curente, apropiindu-se de modelul „Frontier Firm”, unde colaborarea dintre angajați și agenți AI este esențială. Cu toate acestea, datele europene arată că doar 5,2% dintre companiile românești utilizau AI în 2025, comparativ cu 42% în Danemarca. Mesajul Microsoft, la aniversarea celor 30 de ani, se concentrează pe transformarea potențialului tehnologic în rezultate concrete, o etapă ce depinde de viteza cu care strategiile ajung să fie implementate în administrație, companii și activitatea de zi cu zi.

Sursa: Playtech.ro