România, lider la inflație în UE: prețuri în creștere și putere de cumpărare în scădere

România a început anul 2026 cu cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană, atât la nivel general, cât și la alimente, conform datelor oficiale. Scumpirile accentuate, consumul în scădere și diminuarea investițiilor bugetare indică o deteriorare a indicatorilor economici esențiali pentru nivelul de trai al românilor. Măsurile economice luate după instalarea Guvernului Bolojan par să nu fi reușit să stopeze trendul negativ.

Inflația, de patru ori peste media europeană

Situația inflaționistă din România este îngrijorătoare comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. În februarie 2026, rata anuală a inflației a atins 8,3%, de aproape patru ori mai mare decât media europeană de 2,1%. Nicio altă țară nu se apropie de acest nivel. Slovacia și Croația, cu rate de 4,0% și, respectiv, 3,9%, sunt următoarele pe listă.

Presiunea inflaționistă se resimte puternic în special la alimente. În ianuarie 2026, România a înregistrat o inflație alimentară de 7,6%, în timp ce media la nivel european a fost de 2,5%. Diferența față de celelalte state membre este semnificativă, cu Estonia și Grecia, urmatoarele clasate, având rate de 6,1% și, respectiv, 4,7%. Evoluția prețurilor la alimente arată o tendință de creștere constantă de la jumătatea anului 2024.

Consumul și investițiile, pe o pantă descendentă

Datele privind consumul indică o slăbire a economiei românești. După ce în prima jumătate a anului 2025 consumul încă înregistra creșteri, începând cu luna august a aceluiași an, indicatorul a intrat pe teritoriul negativ. În februarie 2026, scăderea consumului a ajuns la 6,2%.

De asemenea, investițiile finanțate din bugetul de stat au suferit o reducere drastică. În primele două luni ale anului 2026, acestea au totalizat 2.596 de milioane de lei, comparativ cu 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând un recul de 55%.

Eroziunea puterii de cumpărare

Eroziunea puterii de cumpărare este vizibilă în cazul salariilor și al pensiilor. În timp ce în primăvara anului 2025 câștigul salarial mediu net mai înregistra creșteri, acesta a intrat pe teritoriul negativ din iulie. În februarie 2026, scăderea a fost de 5%.

În ceea ce privește puterea de cumpărare a pensiei medii, contrastul este evident. După o evoluție pozitivă în a doua jumătate a anului 2024 și în primele luni ale lui 2025, indicatorul a intrat brusc în negativ din septembrie 2025. În februarie 2026, puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut cu 8,3%.

În februarie 2026, România se confruntă cu o inflație generală de 8,3% și o inflație alimentară de 7,6%, cifre care evidențiază dificultățile economice cu care se confruntă țara.