Conform Ziarul Financiar: România se confruntă cu un risc economic semnificativ, având o pondere a creditului în valută mult mai mare comparativ cu alte țări din regiune. Datele indică faptul că peste 30% din totalul creditelor acordate în România sunt denominate în valută, un procent alarmant dacă îl comparăm cu cele 20% din Cehia sau cele doar 15% din Polonia. Această dependență de creditele în valută expune economia națională unor volatilități majore, în special în perioadele de depreciere a leului.

Impactul fluctuațiilor valutare asupra economiei românești

Expunerea excesivă la credite în valută înseamnă că firmele și persoanele fizice din România sunt direct afectate de orice schimbare în cursul de schimb. O depreciere a leului românesc duce automat la creșterea costului rambursării creditelor, fie că vorbim de împrumuturi pentru locuințe, fie de finanțări pentru companii. Acest lucru poate genera dificultăți financiare, acumulare de datorii și, în cazuri extreme, chiar falimente. De asemenea, scade puterea de cumpărare a populației, afectând consumul și, implicit, creșterea economică.

Situația devine și mai delicată în contextul în care dobânzile de referință la nivel internațional, în special cele ale Rezervei Federale americane și ale Băncii Centrale Europene, au înregistrat creșteri în ultimii ani. Aceste majorări se reflectă, implicit, și în costul creditelor denominate în valută, accentuând presiunea asupra debitorilor români. Pe lângă aceasta, instabilitatea geopolitică și economică globală poate genera mișcări bruște și imprevizibile ale cursurilor valutare, adăugând un strat suplimentar de risc.

Cauzele și consecințele dependenței de creditul în valută

Dependența de creditele în valută nu este un fenomen nou în România, având rădăcini în perioadele anterioare, când aceste produse financiare ofereau dobânzi mai atractive comparativ cu cele în lei. Totuși, beneficiile pe termen scurt au fost umbrite de riscurile pe termen lung, care acum încep să se manifeste din ce în ce mai pregnant. Factorii care au contribuit la această situație includ, pe lângă diferențele de dobândă, și o percepție uneori eronată a stabilității cursului de schimb.

Un volum mare de credite în valută reprezintă o vulnerabilitate pentru sistemul bancar și pentru întreaga economie. În cazul unor șocuri economice majore sau al unei deteriorări semnificative a situației externe, aceste credite pot deveni greu de rambursat, generând probleme de solvabilitate. Instituțiile financiare ar putea fi nevoite să crească provizioanele pentru creditele neperformante, afectându-le profitabilitatea și capacitatea de a credita economia.

Comparativ, economiile din Cehia și Polonia au gestionat mai eficient acest risc, adoptând politici mai prudente și încurajând creditarea în moneda națională. Această abordare le oferă o reziliență mai mare în fața șocurilor externe și o stabilitate economică sporită. Diferența de peste 15 puncte procentuale între România și Polonia în ceea ce privește ponderea creditului în valută este un semnal de alarmă care necesită o analiză atentă și acțiuni preventive.

Recomandări și perspectiva viitoare

Pentru a diminua acest risc, este esențială o politică monetară și prudențială care să descurajeze acordarea de credite noi în valută către debitorii fără venituri în aceeași monedă. Banca Națională a României a implementat deja măsuri în acest sens, dar impactul lor pe termen lung necesită monitorizare continuă. De asemenea, educația financiară a populației și a companiilor joacă un rol crucial în conștientizarea riscurilor asociate creditului în valută.

Este important ca băncile să ofere alternative atractive pentru creditele în lei și să comunice transparent potențialii clienți despre toate implicațiile financiare, inclusiv despre riscul de curs valutar. Consolidarea economiei naționale și menținerea unei inflații stabile și previzibile pot contribui, de asemenea, la reducerea tentației de a apela la credite în valută. O economie puternică în moneda națională este cheia unei stabilități financiare pe termen lung.

Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, ponderea creditului în valută în totalul creditelor pentru gospodării și companii la sfârșitul anului 2023 în România era de 30,2%, față de 19,7% în Cehia și 14,8% în Polonia.

Sursa: Ziarul Financiar