Conform Economica: Moody’s menține ratingul României la Baa3, dar perspectiva rămâne negativă, avertizând asupra riscurilor de consolidare fiscală. Agenția de rating își aliniază astfel decizia cu Fitch, plasând România pe ultima treaptă a calificativelor recomandate investițiilor, alături de Ungaria. Principalul aspect pozitiv semnalat este scăderea deficitului bugetar, însă aceasta este atribuită preponderent creșterii taxelor, în timp ce cheltuielile au fost puțin diminuate. Efectele adverse ale acestei strategii includ intrarea țării în recesiune.

Provocările consolidării fiscale și contextul politic

Decizia Moody’s de a menține perspectiva negativă se concentrează pe riscurile ridicate de implementare asociate programului ambițios de consolidare fiscală multianuală al României, în ciuda progreselor inițiale în reducerea deficitului. Contextul politic a devenit mai dificil în urma adoptării moțiunii de cenzură împotriva fostului prim-ministru în luna mai. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern, deși se anticipează o nouă administrație după vacanța de vară. Acest context politic fragmentat sporește riscul ca procesul de consolidare fiscală să-și piardă avântul. Următoarele luni vor fi cruciale pentru evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic necesar unei ajustări fiscale de durată și de a implementa măsuri structurale pentru stabilizarea datoriei.

Moody’s menține ratingurile la Baa3 datorită progreselor inițiale în consolidarea fiscală, care încetinesc creșterea datoriei publice și a costurilor cu serviciul datoriei. Integrarea în UE, cu acces la finanțare europeană, potențialul solid de creștere economică și nivelul relativ ridicat de bunăstare sunt alți factori luați în considerare. Cu toate acestea, profilul de credit este limitat de vulnerabilitatea la riscuri de eveniment, situația politică internă dificilă și expunerea semnificativă la riscuri geopolitice, cauzată de proximitatea față de conflictul din Ucraina, precum și de deficitele structurale mari de cont curent.

Perspectivele economice nefavorabile și influența agențiilor de rating

Ratingul de țară este esențial pentru statele care se împrumută masiv, influențând dobânzile la obligațiuni. România se confruntă deja cu dobânzi record, iar o retrogradare sub nivelul recomandat investițiilor ar putea duce la retragerea investitorilor și la necesitatea apelării la creditori instituționali precum FMI. Pe lângă Moody’s, Fitch și S&P sunt celelalte mari agenții care stabilesc ratingurile suverane. S&P, ultima dintre cele trei care se va pronunța anul acesta asupra ratingului României, indică cea mai slabă poziție economică din regiune, cu șanse mari de retrogradare în octombrie, mai ales dacă mediul politic nu se stabilizează.

Datoria României, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), va fi una dintre cele mai mari din regiune în 2026 și 2027. Datele S&P, care va revizui calificativul pe 2 octombrie, arată o datorie de 61,6% în acest an și 63,6% anul viitor, un nivel redus al datoriei fiind anterior principalul atu al economiei românești. Creșterea economică este estimată la zero, România fiind singura țară din regiune preconizată a fi în recesiune anul acesta, în timp ce economiile din Europa Centrală și de Sud Est sunt așteptate să crească. S&P anticipează un deficit al balanței de plăți a contului curent de 7,2% la finalul lui 2026, de două ori și jumătate peste media regională, un indicator care a fost mereu o problemă pentru România.

Fitch, care a confirmat recent ratingul României, dar mai mult convinsă de BNR și sub promisiunea intrării în Zona Euro, are, de asemenea, rezerve asupra situației țării.

În luna octombrie, S&P se va pronunța asupra ratingului României.

Sursa: Economica