Conform Mediafax: Biserica Ortodoxă prăznuiește pe 8 septembrie Nașterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare din anul bisericesc, care debutează la 1 septembrie. Deși evenimentul nu este menționat în Sfintele Scripturi, importanța sa este consolidată de scrierile vechi, tradițiile populare și evlavia credincioșilor, transformându-l într-un reper cultural și spiritual fundamental pentru poporul român.

Conform tradiției creștine, Fecioara Maria s-a născut din Sfinții și Drepții Ioachim și Ana, un cuplu înaintat în vârstă și lipsit de copii, situație privită cu amărăciune în societatea vremii. După rugăciuni îndelungate, cei doi au primit vestea nașterii unei fiice, Maria, cea care avea să devină Mama lui Iisus Hristos.

Semnificația datei de 8 septembrie

Data de 8 septembrie nu este întâmplătoare în calendarul ortodox. Sărbătoarea este așezată în a opta zi a anului bisericesc, iar cifra opt are, în tradiția creștină, semnificația veșniciei și a vieții fără de sfârșit. Originea sărbătorii este plasată între Sinodul III Ecumenic de la Efes (431) și Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon (451), fiind inițial legată de aniversarea unei biserici din Ierusalim închinate Fecioarei Maria, construită pe locul considerat casa părinților săi. Sfântul Roman Melodul a compus în secolul al VI-lea Condacul și Icosul Nașterii Maicii Domnului, iar în secolul al VIII-lea, Sfântul Andrei Criteanul a scris predici și un canon dedicate sărbătorii.

Sfânta Maria Mică, o sărbătoare cu rezonanță

În România, pe 8 septembrie se celebrează Nașterea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Maria Mică, spre deosebire de Adormirea Maicii Domnului, din 15 august, numită Sfânta Maria Mare. Această zi este una dintre cele patru mari sărbători dedicate Fecioarei Maria în Biserica Ortodoxă, alături de Intrarea în Biserică, Buna Vestire și Adormirea Maicii Domnului.

Obiceiuri și tradiții de Sfânta Maria Mică

În diverse regiuni ale țării s-au păstrat obiceiuri specifice zilei. Cele mai răspândite includ mersul la biserică, rugăciunea și participarea la Sfânta Liturghie. Locurile cu biserici și mănăstiri având hramul Nașterea Maicii Domnului organizează adesea pelerinaje. În tradiția populară românească, ziua de 8 septembrie marchează și o graniță simbolică între vară și toamnă, fiind considerată un moment prielnic pentru inițierea unor activități specifice noului anotimp și pregătirea gospodăriei pentru sezonul rece.

Fiind o mare sărbătoare religioasă, ziua de 8 septembrie este un prilej pentru rugăciune, liniște și apropiere de Dumnezeu. Credincioșii sunt îndemnați să evite transformarea zilei într-una dedicată muncii obișnuite, prioritară fiind participarea la slujbă. Tradiția populară interzice în această zi anumite munci gospodărești, precum spălatul rufelor sau treburi grele. În unele zone, femeile nu coase sau tricotează, iar bărbații nu desfășoară activități agricole. Pentru muncile absolut necesare, este important ca acestea să nu eclipseze sensul religios al zilei, care rămâne cinstirea Maicii Domnului prin rugăciune.

Cine își sărbătorește onomastica

Pe 8 septembrie, persoanele care poartă numele Maria și derivatele sale își pot sărbători ziua numelui. Printre cele mai comune nume se numără Mariana, Mărioara, Marioara, Marina, Maricica, Mia, Măriuca, Marusia, Mari, Marilena și Mariela. De asemenea, formele masculine Marian și Marin sunt considerate a fi derivate de la Maria. Tradiția familială și calendarul bisericesc pot influența lista exactă a numelor considerate derivate.

Pe 8 septembrie, sute de mii de români își sărbătoresc ziua numelui, purtând nume precum Maria, Mariana sau Marian.

Sursa: Mediafax