România se confruntă cu riscul de a intra în recesiune în anul 2026, cu creșteri semnificative ale inflației și ale deficitului bugetar, avertizează un raport recent. Scenariul sumbru este legat direct de evoluția prețului petrolului la nivel global. Un raport al S&P Global Ratings, ce analizează impactul unui potențial șoc energetic asupra țărilor din Europa Centrală și de Est, dar și asupra Turciei, arată că țara noastră ar putea avea de suferit.

Impactul prețului petrolului asupra economiei românești

Studiul a analizat șapte economii din regiune, printre care și România. Principala concluzie este că menținerea prețurilor ridicate la petrol ar putea genera consecințe economice severe. Creșterea inflației ar putea eroda puterea de cumpărare a populației, iar deficitul bugetar s-ar putea adânci. Aceste evoluții, combinate, ar putea conduce la o contractare economică. Așadar, economia ar putea intra într-o perioadă de recesiune.

Impactul major asupra inflației ar veni din costurile ridicate ale energiei, dar și din creșterea prețurilor altor bunuri și servicii. Firmele ar putea fi nevoite să majoreze prețurile pentru a-și acoperi costurile, ceea ce ar alimenta și mai mult inflația. Deficitul bugetar, deja sensibil, s-ar putea accentua din cauza cheltuielilor suplimentare ale statului cu subvențiile pentru energie și a diminuării veniturilor fiscale, generate de încetinirea economică.

Scenariile posibile și măsurile necesare

Raportul analizează mai multe scenarii, inclusiv unul în care prețul petrolului rămâne ridicat pe termen lung. În acest scenariu pesimist, România ar putea fi printre țările cele mai afectate din regiune. Pentru a contracara aceste efecte negative, autoritățile ar trebui să ia măsuri urgente.

Printre acestea, experții sugerează o politică fiscală prudentă, care să evite creșterea deficitului. De asemenea, investițiile în surse regenerabile de energie ar putea contribui la reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili. Totodată, o mai bună gestionare a resurselor publice și o creștere a eficienței administrației ar putea contribui la consolidarea economică.

Urmările economice și perspective

Pe lângă posibila recesiune, raportul avertizează și asupra altor potențiale efecte negative. Acestea includ creșterea șomajului, scăderea investițiilor și o diminuare a încrederii în economie. Aceste efecte ar putea afecta semnificativ standardul de viață al cetățenilor și ar putea influența stabilitatea macroeconomică a țării. Analiza subliniază importanța unei abordări proactive și a unei coordonări strânse între guvern, bănci, dar și mediul de afaceri.

Sursa: Cursdeguvernare.ro