Conform HotNews: Fondul Asigurărilor de Sănătate devine autonom în 2026, bugetul de stat având zero subvenții de echilibrare. Totuși, românii continuă să plătească aproape 28% din cheltuielile medicale din buzunar, în timp ce spitalele publice sunt descurajate să se adapteze la nevoile reale ale populației din cauza mecanismului de finanțare a personalului. Acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a doua ediții a studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de Academia de Studii Economice și publicat de HotNews.ro.

Fondul de sănătate ajunge la autonomie, dar pacienții plătesc în continuare mult

Potrivit studiului, ponderea contribuțiilor la asigurările de sănătate în finanțarea sistemului a crescut la 51,2% în 2025, față de 42,5% în 2023. Această creștere este atribuită extinderii bazei de contribuabili și majorării salariilor brute. Alături de contribuții, taxa clawback și subvențiile de echilibrare de la bugetul de stat au dus totalul la 60% în 2025. Estimările pentru 2026 indică faptul că Fondul Asigurărilor de Sănătate va genera suficiente venituri pentru a-și acoperi cheltuielile, eliminând necesitatea subvențiilor de la bugetul de stat. Această autonomie, dacă se va menține, ar putea permite planificarea pe termen lung a tarifelor și contractelor în sistemul de sănătate.

Cu toate acestea, aproape 28% din cheltuielile totale ale sistemului medical provin din surse private, plățile directe din buzunar reprezentând a doua sursă de finanțare, după contribuțiile la asigurări. Deși acest procent este comparabil cu țări precum Polonia, este mai mare decât în Cehia sau Slovacia. O problemă majoră este faptul că jumătate din aceste cheltuieli private sunt destinate medicamentelor, o parte semnificativă fiind coplăți. Pentru categorii vulnerabile, precum pensionarii, aceste contribuții obligatorii se pot acumula, devenind o povară financiară. În țările vest-europene, cheltuielile private se situează, în general, sub 20%.

Nevoia de extindere a bazei de contribuitori și reforma finanțării spitalicești

Pentru a reduce plățile directe din buzunar, este necesară creșterea Fondului de Asigurări de Sănătate prin extinderea bazei de contributori. Studiul estimează că aproximativ 3 milioane de persoane rezidente nu sunt asigurate, acestea putând proveni din diverse sectoare de servicii, precum și din rândul administratorilor și acționarilor din societăți comerciale. Încasarea contribuțiilor de la aceștia ar aduce miliarde de lei în sistem.

O altă problematică identificată este modul de finanțare a cheltuielilor de personal ale spitalelor publice prin „influențe salariale”, o subvenție distinctă de la fondul de asigurări. Această metodă, considerată „cea mai gravă disfuncție”, descurajează spitalele să se reorganizeze și să se adapteze la nevoile reale ale populației. În loc să fie plătite pentru serviciile medicale prestate, spitalele beneficiază de o finanțare garantată pentru personal, indiferent de gradul de ocupare sau de utilitatea serviciilor oferite.

Studiul propune integrarea cheltuielilor de personal direct în tarifele decontate pentru servicii medicale. Acest lucru ar încuraja spitalele să își eficientizeze activitatea și să atragă pacienți. De asemenea, pentru spitalele private, se sugerează o scădere treptată a contribuțiilor pacienților pe măsură ce tarifele vor reflecta costurile reale. Realizarea acestor reforme necesită o investiție suplimentară în sistem și un orizont de implementare de 3-4 ani.

Principalele cheltuieli în sistemul medical continuă să fie cele cu medicamentele și cu serviciile spitalicești. Cheltuielile cu medicamentele cresc accelerat din cauza extinderii accesului la tratamente și a introducerii unor noi pacienți în consumul de medicamente. În contrast, creșterea cheltuielilor cu spitalele a fost mai moderată, ponderea acestora în Fondul de asigurări scăzând, în principal din cauza înghețării salariilor și a stagnării tarifelor în 2025.

Sursa: HotNews