Un declin misterios a schimbat Europa acum 5.000 de ani, spun oamenii de știință

Acum aproximativ 5.000 de ani, în timpul Neoliticului, populațiile umane din Europa au suferit o scădere dramatică. Un nou studiu, bazat pe analiza ADN-ului antic, încearcă să elucideze cauzele acestui fenomen, cunoscut sub numele de „declinul neolitic”. Cercetătorii au analizat rămășițele a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt din Franța. Rezultatele sugerează o ruptură genetică majoră și o înlocuire a populației.

O ruptură genetică majoră

Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Copenhaga. Aceștia au analizat ADN-ul antic extras din rămășițele umane găsite într-un mormânt din localitatea Bury, situată la aproximativ 50 de kilometri nord de Paris. Analizele genetice au arătat o diferență clară între populațiile care au folosit mormântul înainte și după declinul neolitic. „Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par a fi două populații complet diferite”, a declarat geneticianul Frederik Seersholm de la Universitatea din Copenhaga, autorul principal al studiului.

Declinul neolitic a avut loc în jurul anului 3000 î.e.n. În secolele precedente, comunitățile umane au cunoscut o creștere demografică, dezvoltare tehnologică și înflorire a agriculturii. Cu toate acestea, la un moment dat, ceva a declanșat o schimbare dramatică. În multe zone, populațiile locale de fermieri au dispărut, fiind înlocuite de oameni cu origini din stepa eurasiană. În mormântul de la Bury, cercetătorii au observat că prima fază de înmormântare, datând din perioada 3200-3100 î.e.n., prezenta un număr neobișnuit de mare de persoane decedate la o vârstă fragedă.

Mortalitate ridicată și migrație

Analizele au indicat un tipar de mortalitate neobișnuit, ceea ce i-a determinat pe cercetători să sugereze posibilitatea unui eveniment catastrofal, precum o boală, foamete sau conflict. Arheologul Laure Salanova de la Centrul Național Francez pentru Cercetări Științifice a subliniat importanța acestor descoperiri în înțelegerea evenimentelor din acea perioadă.

Cea de-a doua fază de înmormântare, care a urmat declinului, a arătat legături genetice puternice cu sudul Franței și Peninsula Iberică. Aceasta sugerează o migrație și o recolonizare din aceste regiuni către Bazinul Parisului. Cercetătorii au găsit ADN de la mai multe bacterii patogene în rămășițe, inclusiv Yersinia pestis, bacteria responsabilă pentru ciumă, și Borrelia recurrentis, care provoacă febră recurentă.

Cauzele declinului rămân necunoscute

Deși nu este clar ce a provocat declinul neolitic, prezența ADN-ului patogen sugerează că bolile infecțioase ar fi putut juca un rol. Martin Sikora, specialist în genomică la Universitatea din Copenhaga, a menționat că, deși ciuma nu a fost singurul factor, povara totală a bolilor ar fi putut contribui la acest eveniment. Datele de mediu sugerează, de asemenea, o scădere a activității umane.

Relațiile dintre persoanele decedate au fost, de asemenea, revelatoare. După declin, relațiile observate au fost mai slabe și mai dispersate. Studiul, publicat în revista Nature Ecology & Evolution, oferă o perspectivă importantă asupra modului în care comunitățile umane au evoluat și au fost afectate de evenimente majore.