O topire masivă în Arctica dezvăluie eliberarea de carbon înghețat, cu efecte majore asupra planetei

Un nou studiu detaliat aduce în prim-plan efectele dezghețului permafrostului arctic, evidențiind modul în care schimbările climatice remodelează sistemele de apă și eliberează cantități semnificative de carbon. Cercetarea, condusă de cercetătorul Michael Rawlins de la Universitatea din Massachusetts Amherst, analizează o regiune din Alaska, oferind informații cruciale despre impactul acestui fenomen.

nn

Studiul a folosit date modelate pe o perioadă de 44 de ani, analizând modul în care topirea permafrostului influențează cursurile de apă. Rezultatele arată creșteri bruște ale scurgerilor, transportul sporit de carbon prin râuri și extinderea sezonului de dezgheț. Râurile arctice joacă un rol vital în funcționarea planetei, contribuind cu aproximativ 11% din apa râurilor lumii într-un ocean care reprezintă doar 1% din volumul oceanic global.

Dezghețul permafrostului și impactul asupra mediului

Topirea zăpezii este principala sursă de apă pentru râurile arctice, dar dezghețarea permafrostului devine tot mai importantă. Odată cu creșterea temperaturilor, stratul activ al solului se adâncește, permițând unei cantități mai mari de apă subterană să ajungă în râuri. Acest proces are drept consecință eliberarea carbonului organic dizolvat (DOC), un fenomen care contribuie la ciclul carbonului și intensifică schimbările climatice.

nn

Materialul organic înghețat în permafrost de mii de ani este eliberat, ajungând anual peste 275 de milioane de tone de carbon să fie convertite în dioxid de carbon. Cercetătorul Michael Rawlins a dezvoltat „Modelul Bilanțului Apei în Permafrost” pentru a înțelege mai bine aceste procese, datele studiului acoperind o perioadă consistentă, din 1980 până în 2023.

Creșterea exportului de carbon și prelungirea sezonului de dezgheț

Studiul a evidențiat faptul că exportul de carbon este mai mare în nord-vestul Alaskăi, o zonă cu acumulări semnificative de material organic. În același timp, sezonul de dezgheț s-a prelungit până în septembrie și chiar octombrie, afectând salinitatea, ciclurile nutrienților și rețelele trofice din Marea Beaufort.

nn

„Cât de mult DOC ajunge în ocean prin râuri și pârâuri este o parte a ciclului carbonului despre care nu știm multe”, explică Michael Rawlins. Cercetările viitoare sunt esențiale pentru a înțelege pe deplin legătura dintre uscat și ocean în contextul schimbărilor climatice.

Sursa: Descopera