Conform Csid.ro: Descoperire moleculară uluitoare în două mumii din Chile, datând de acum 500 de ani, oferă prima dovadă directă a prezenței variolei în America precolumbiană. Cercetătorii au reușit să extragă ADN viral din rămășițele mumificate, oferind indicii cruciale despre originea și răspândirea acestei boli devastatoare.

Contaminare cu secole înainte de sosirea europenilor?

Până la această descoperire, se credea că variola a fost introdusă în America odată cu sosirea europenilor, începând din secolul al XV-lea. Descoperirea ADN-ului variolei în mumii vechi de jumătate de mileniu ar putea rescrie istoria epidemiilor din Noul Continent. Această analiză genetică revoluționară deschide noi perspective asupra impactului bolilor infecțioase asupra populațiilor indigene.

Analiza genetică, cheia înțelegerii

Echipa de cercetători a utilizat tehnici avansate de secvențiere genetică pentru a identifica fragmente de ADN viral în țesuturile mumificate. Analiza detaliată a secvenței genetice a virusului variolei permite compararea cu tulpinile cunoscute și determinarea exactă a momentului și a modului în care virusul a circulat pe continent. Acest proces a necesitat o atenție meticuloasă pentru a evita contaminarea cu ADN modern.

Studiul a fost publicat în revista de specialitate „The Lancet Infectious Diseases”. Cercetătorii sugerează că variola ar fi putut exista în America cu mult timp înainte de contactul direct cu europenii. Această posibilitate ridică întrebări complexe despre schimburile culturale și biologice care au avut loc în acea perioadă.

Implicații pentru sănătatea publică și istoria medicală

Înțelegerea prezenței timpurii a variolei în America are implicații semnificative. Poate oferi noi informații despre reziliența populațiilor indigene la boli și despre dinamica transmiterii virale în medii izolate. Cercetarea contribuie la o imagine mai completă a istoriei medicale a lumii și la modul în care bolile au modelat civilizațiile.

Deși variola a fost eradicată la nivel global în 1980, studiul relevanței sale istorice rămâne esențial pentru înțelegerea amenințărilor viitoare din domeniul sănătății. Cercetările viitoare ar putea explora alte regiuni și epoci pentru a identifica urme genetice similare. Această nouă dovadă adaugă o piesă importantă în puzzle-ul complex al istoriei bolilor infecțioase.

Sursa: Csid.ro