Discriminarea bazată pe vârstă, un obstacol major în calea unei societăți echitabile, ne afectează sănătatea și longevitatea, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Fenomenul de ageism „poate schimba modul în care ne percepem pe noi înșine” și, deși îi vizează cel mai mult pe vârstnici, are impact asupra tuturor categoriilor de vârstă. Prejudecățile legate de vârstă apar devreme, chiar din copilărie, fiind influențate de familie, media și stereotipuri sociale.

Cum percepem îmbătrânirea: o problemă personală

Ageismul nu afectează doar persoanele în vârstă. Studiile arată că o treime dintre locuitorii din Marea Britanie au experimentat discriminarea legată de vârstă, iar în SUA, aproape toți adulții cu vârsta între 50 și 80 de ani s-au confruntat cu forme de ageism. Discriminarea poate fi subtilă, interiorizată, devenind parte din modul în care oamenii își definesc propriile limite. Cercetătorul Parminder Raina spune că ageismul este „o problemă foarte personală, dar oamenii nu o recunosc ca atare”.

Aceste percepții pot deveni o profeție. Conform teoriei „încorporării stereotipurilor”, oamenii ajung să creadă că sunt limitați de vârstă și își reduc implicarea în activități, chiar dacă sunt capabili. Psihologul Hannah Swift explică: „Dacă suntem conștienți că vom fi judecați prin prisma vârstei, apare anxietatea, iar performanța scade.” Limbajul joacă și el un rol important, expresii precum „tsunami gri” sugerând că îmbătrânirea este o problemă, când, de fapt, „este, de fapt, o realizare remarcabilă a sistemului modern de sănătate publică”, după cum subliniază Raina.

Stereotipuri și realitate

Realitatea contrazice însă aceste stereotipuri. Majoritatea persoanelor în vârstă sunt active, independente și implicate în comunitate. „Nu există limite pentru ceea ce pot face oamenii”, afirmă Raina. Mai mult, studiile arată că percepțiile pozitive asupra îmbătrânirii au efecte concrete: persoanele care privesc vârsta într-un mod optimist trăiesc, în medie, cu șapte ani și jumătate mai mult.

Ageismul influențează și identitatea socială. Normele despre „ce este potrivit pentru o anumită vârstă” (de la haine la activități) pot exclude și stigmatiza. Există însă și modele culturale pozitive. In Japonia, Ziua Respectului pentru Vârstnici celebrează contribuția acestora, iar în multe comunități tradiționale, bătrânii sunt considerați păstrători ai înțelepciunii.

Modele culturale și efecte benefice

Deși discriminarea pe criterii de vârstă este o problemă globală, abordările culturale asupra îmbătrânirii pot influența modul în care aceasta este percepută. Într-o societate care valorizează vârsta, îmbătrânirea este văzută ca o sursă de înțelepciune și experiență, nu ca o povară.

În concluzie, lupta împotriva ageismului este importantă nu doar pentru persoanele în vârstă, ci pentru întreaga societate, deoarece influențează direct longevitatea și calitatea vieții.

Sursa: Descopera