Conform Defenseromania.ro: Ucraina, lecții de supraviețuire din 35 de ani de independență

nnGeneralul Valeri Zalujnîi, comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, trage un semnal de alarmă cu privire la pericolele cu care se confruntă țara sa, dar lecțiile sale despre supraviețuirea națională au relevanță universală, mai ales într-o Europă marcată de revizionism. În fața agresiunii ruse, Ucraina se află la o răscruce, iar deciziile din următorii ani vor defini destinul său.nn

Planul Rusiei și erorile istorice

nnZalujnîi subliniază că pentru Vladimir Putin, destrămarea Uniunii Sovietice a fost o „cea mai mare greșeală” pe care încearcă să o „repare”. Această viziune determină o strategie rusă care refuză să recunoască independența Ucrainei, excluzând orice compromis pentru o pace durabilă. Generalul consideră însă că această obsesie a „corectării” istoriei este o greșeală majoră, conducând la un război fără învingători.nn

Momentul critic al națiunii

nnUcraina se confruntă cu greutăți pe fondul războiului, iar în societate apar îndoieli și frustrări, asemănătoare perioadelor critice din istorie. Zalujnîi avertizează că țara a ajuns aproape de un punct în care îndoielile pot submina rezistența. El pledează pentru analiza celor 35 de ani de independență pentru a stabili prioritățile strategice.nnPrimul punct de cotitură menționat de Zalujnîi este obținerea independenței în 1991, nu ca un dar, ci ca rezultat al secolelor de luptă pentru libertate. Totuși, el critică elitele din anii ’90 pentru eșecul creării unor instituții puternice, rezultând o „republică oligarhico-clanică” care a subminat încrederea socială. Cea mai mare eroare, potrivit generalului, a fost neglijarea apărării naționale, consecințele fiind plătite de generațiile actuale prin sânge. Dezarmarea masivă și reducerea cheltuielilor militare au slăbit intenționat statul ucrainean.nnLecția Memorandumului de la Budapesta este clară: securitatea nu poate depinde exclusiv de garanții externe; capacitatea proprie de apărare este esențială. Rusia, semnatar al memorandumului, și-a încălcat obligațiile. Anul 2014, marcat de anexarea Crimeei și conflictul din Donbas, a arătat că prevenirea războiului prin dezarmare și apropiere de Rusia a fost greșită. Societatea ucraineană și-a demonstrat atunci potențialul de auto-organizare și rezistență, crescând importanța armatei.nnPerioada de pace relativă de după 2014, marcată de Acordurile de la Minsk, a fost o oportunitate ratată. Ucraina a gestionat negocierile fără o viziune clară, timp în care Rusia s-a pregătit pentru un război amplu. Zalujnîi avertizează că negocierile cu Rusia pot fi o capcană dacă nu sunt susținute de o armată puternică.nnAnul 2022, odată cu debutul marelui război, a confirmat că supraviețuirea depinde de reziliență și inovație rapidă. Războiul modern implică sisteme fără pilot, inteligență artificială și comunicații prin satelit. Ucraina a devenit un poligon pentru revoluția militar-tehnologică a secolului XXI. Rezistența poporului ucrainean confirmă statutul său de actor internațional de sine stătător, necesitând renunțarea la statutul de „tampon”.nnViitorul Ucrainei depinde de echilibrul forțelor din lunile următoare. Disensiunile interne ar putea fi mai periculoase decât amenințările rusești. Europa are ocazia de a valorifica experiența ucraineană pentru o nouă arhitectură de securitate, dar timpul este limitat. Ucraina a devenit un actor-cheie în formarea acestei noi arhitecturi, dar pregătirea europenilor pentru acest lucru rămâne o întrebare. Alianțele sunt utile doar dacă sunt susținute de forță proprie, reziliență economică și superioritate tehnologică.nnPentru a supraviețui, Ucraina trebuie să-și asigure victoria strategică, un destin imuabil din exterior. Generalul Zalujnîi concluzionează că națiunea trebuie să transforme experiența războiului într-o doctrină a viitorului, tehnologiile în economie și independența într-o realitate istorică ireversibilă, evitând greșelile trecutului și „deșertul” îndoielilor.

Sursa: Defenseromania.ro