Conform Digi24: Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare, este sărbătorită anual pe 15 august, marcând una dintre cele mai importante zile de cult din calendarul creștin-ortodox. Obiceiurile din această zi implică participarea la slujbe religioase, pomenirea celor adormiți și sfințirea bucatelor, care ulterior sunt împărțite persoanelor nevoiașe. Sărbătoarea aduce cu sine și numeroase tradiții populare legate de sănătate, gospodărie și pregătirea pentru venirea toamnei.

După 15 august, potrivit tradiției, începe sezonul nunților religioase, al botezurilor, al târgurilor și al diverselor evenimente festive.

Semnificația și originea praznicului

Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria. Deși nu există înregistrări istorice directe despre momentul exact al trecerii sale la cele veșnice, cultul Maicii Domnului a prins amploare începând cu secolul al V-lea, mai ales după proclamarea sa oficială ca Născătoare de Dumnezeu în anul 431, la Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes.

Originile praznicului nu sunt cunoscute cu exactitate, dar se presupune că s-a dezvoltat în primele secole ale creștinismului. Tradiția plasează mormântul Fecioarei Maria într-un lăcaș de cult din Ierusalim, situat în apropierea Grădinii Ghetsimani. Pelerinii pot vizita și se pot închina icoanei Maicii Domnului numită „Ierusalimita”.

Preotul Gabriel Cazacu despre importanța praznicului

Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, explică semnificația profundă a acestei sărbători pentru credincioși. „Pentru cinstitul și măritul praznic al Adormirii Maicii Domnului, biserica a rânduit un post de două săptămâni înainte, prin care noi, credincioșii, ne eliberăm de patimi și arătăm Fecioarei Maria faptul că o iubim și nu suntem indiferenți la momentul plecării Ei din această lume.”

Conform tradiției, Maica Domnului, simțind apropierea sfârșitului, i-a chemat pe apostoli. Aceștia s-au adunat, iar Fecioara Maria a adormit, fiind apoi așezată într-un mormânt la marginea Ierusalimului. Sfântul Apostol Toma, sosit cu trei zile mai târziu, a dorit să se închine la mormânt, dar acesta a fost găsit gol. Se crede că Maica Domnului a fost ridicată la cer de către Fiul Său, Iisus Hristos, un act ce subliniază dragostea supremă a Mântuitorului față de Mama Sa.

Părintele Cazacu adaugă că 15 august nu este o zi de tristețe, ci una a speranței și a vieții veșnice. „Sensul duhovnicesc al zilei este legat de mutarea Sfintei Maria la cer și de reîntâlnirea cu Fiul Său. Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare de care, noi, românii, ne bucurăm în fiecare an cu sufletul deschis și multă iubire. Ne bucurăm pentru faptul că Fecioara Maria nu a murit, ci a fost mutată cu trupul la cer.”

Obiceiuri populare și rânduieli bisericești

Datinele asociate zilei de 15 august țin de tradiția populară și pot varia de la o regiune la alta, nefiind confundate cu rânduielile bisericești, deși multe au fost transmise din generație în generație. „Tradițiile urmate la fiecare sărbătoare bisericească sunt obiceiuri locale, legi ale pământului le numim noi în biserică, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință”, explică părintele.

În preajma marilor praznice bisericești, se recomandă liniștea, reculegerea și odihna. Este un prilej bun pentru a merge la biserică, a aprinde o lumânare și a oferi ajutoare materiale, în amintirea celor plecați. Seara de 14 august este marcată în multe biserici și mănăstiri prin cântarea Prohodului Maicii Domnului, sărbătoarea fiind supranumită popular și „Paștele din miezul verii”.

Sfințirea alimentelor și tradiții

În dimineața zilei de 15 august, după slujbele religioase, femeile aduc la biserică bucate ce urmează a fi sfințite de preot. Acestea sunt apoi împărțite credincioșilor, în memoria celor decedați. Tradiția menționează adesea oferirea de fructe de toamnă, precum struguri și prune. Coliva, colacii, pâinea și plăcintele sunt printre preparatele frecvent sfințite și împărțite, sensul gestului fiind, în esență, pomenirea celor adormiți și sprijinirea celor aflați în nevoie.

Superstiții populare și perioada „Între Sântămării”

În credința populară, femeile însărcinate sunt considerate sub protecția Maicii Domnului, iar rugăciunile rostite în această zi pentru o sarcină ușoară și un copil sănătos ar avea o putere sporită. O superstiție mai veche susține că fetele care doresc să se căsătorească ar trebui să spele o icoană a Fecioarei Maria cu apă în care s-a pus busuioc, pentru a-și găsi alesul.

Alte credințe populare interzic tunsul părului sau scăldatul în ape curgătoare în ziua de 15 august, considerând că nerespectarea acestor norme ar putea împiedica rugăciunile să fie auzite. Aceste practici fac parte din folclor și nu sunt reglementate de biserică.

Intervalul dintre Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică (prăznuită pe 8 septembrie) este cunoscut sub denumirea de „Între Sântămării”. Această perioadă este considerată prielnică pentru semănăturile de toamnă și activitățile agricole. În Transilvania, se crede că înflorirea trandafirilor pe 15 august anunță o toamnă lungă și călduroasă.

Sursa: Digi24