Conform Descopera: Omenirea, la un pas de o catastrofă globală în 2012

nnÎn vara anului 2012, Terra a evitat o catastrofă tehnologică de proporții, ratând la limită o furtună solară de o intensitate excepțională. Dacă evenimentul ar fi lovit planeta noastră, consecințele asupra sateliților, rețelelor electrice și sistemelor de comunicații ar fi putut fi devastatoare, afectând o mare parte din infrastructura pe care o folosim zilnic.nn
nnPe 23 iulie 2012, Soarele a emis una dintre cele mai puternice erupții înregistrate vreodată în epoca modernă. O masă imensă de plasmă și particule încărcate a fost aruncată în spațiu cu o viteză uriașă, un fenomen cunoscut sub denumirea de ejecție de masă coronală. Norul magnetic eliberat a traversat spațiul, dar Pământul se afla la acea vreme la nouă zile distanță de punctul critic pe orbita sa.

O ratare istorică, confirmată de cercetători

nnDatele colectate de sonda spațială STEREO-A a NASA, poziționată diferit față de Pământ, au relevat amploarea fenomenului. Analizele publicate ulterior în revista Space Weather au indicat că furtuna solară din 2012 a atins o intensitate comparabilă cu celebrul eveniment Carrington din 1859, cea mai puternică furtună geomagnetică documentată istoric.

nnÎn timp ce în 1859, societatea depindea preponderent de telegraf, în prezent economia globală este profund interconectată prin sateliți, centre de date, GPS, internet, sisteme bancare și rețele electrice. Această dependență face ca un eveniment similar celui din 2012 să fie considerat mult mai periculos astăzi.

Riscuri și avertismente din partea specialiștilor

nnExperții în meteorologie spațială, domeniul care studiază influența activității solare asupra Pământului, avertizează de ani buni asupra riscurilor unei furtuni solare extreme. Aceasta ar putea genera întreruperi masive de electricitate și comunicații. Sateliții ar putea fi avariați sau scoși complet din funcțiune, iar transformatoarele electrice de mare putere ar putea ceda în lanț din cauza curenților geomagnetici induși în rețele.

nnUnele estimări indică pierderi economice de peste 2.000 de miliarde de dolari numai în primul an după un astfel de eveniment, fără a lua în calcul efectele pe termen lung asupra infrastructurii. Furtuna din 2012 a fost deosebit de îngrijorătoare prin viteza sa neobișnuită. Norul magnetic a traversat distanța dintre Soare și orbita Pământului în mai puțin de 19 ore, mult mai rapid decât majoritatea ejecțiilor coronale obișnuite. Cercetătorii suspectează că intensitatea fenomenului a fost amplificată de interacțiunea dintre mai multe erupții solare produse într-un interval scurt.

nnNASA a calificat ulterior evenimentul drept un „near miss”, o ratare la limită. Pământul a fost salvat exclusiv de poziția sa orbitală din acel moment. Agențiile spațiale monitorizează constant activitatea Soarelui, încercând să perfecționeze sistemele de avertizare pentru furtunile geomagnetice. Lumea modernă, însă, este atât de dependentă de tehnologia actuală încât o erupție solară extremă ar putea provoca probleme serioase la nivel global.

nnDeocamdată, omenirea nu dispune de mijloace pentru a preveni apariția unei furtuni solare extreme. Singura soluție este detectarea timpurie și limitarea efectelor asupra infrastructurii. Soarele își urmează ciclul de activitate, iar un nou episod de mare intensitate este inevitabil. Întrebarea nu este dacă se va întâmpla, ci când.nnÎn timpul evenimentului Carrington din 1859, aurorele boreale au fost vizibile până în Cuba și Hawaii.nnAparatele de telegraf din 1859 au funcționat chiar și deconectate de la baterii, alimentate de curenții atmosferici.nnFurtuna solară din 23 iulie 2012 a parcurs distanța Soare-Pământ în mai puțin de 19 ore, fiind una dintre cele mai rapide observate.nnNASA a descris evenimentul din 2012 ca un „near miss”, deoarece Pământul trecuse prin acea zonă a spațiului cu aproximativ nouă zile înainte.nnSoarele are un ciclu de activitate de aproximativ 11 ani, caracterizat de creșteri și scăderi ale numărului de pete solare și erupții.

Sursa: Descopera