Conform Economistul.ro: Reglementarea AI în UE, un câmp de luptă unde Big Tech definește regulile jocului

Un nou studiu academic publicat în Internet Policy Review ridică semne de întrebare serioase cu privire la eficacitatea modelului european de reglementare a inteligenței artificiale (AI). Cercetarea sugerează că, în loc să controleze marile companii tehnologice, Uniunea Europeană riscă, de fapt, să le consolideze puterea. Paradoxul central constă în faptul că, în timp ce UE își propune să stabilească un cadru legislativ ambițios, implementarea acestuia depinde în mare măsură de cooperarea acelor companii care dețin tehnologia și infrastructura esențială.

Studiul, semnat de Alvaro Oleart de la Universite libre de Bruxelles și Alejandro Flores Moleon de la Universidad Autonoma de Madrid, analizează relația dintre autoritățile europene și giganții tehnologici prin prisma conceptului de „imaginar sociotehnic”. Această perspectivă pune accentul nu doar pe obligațiile juridice concrete, ci și pe modul în care documentele europene modelează viziunile asupra viitorului tehnologiei, riscurilor asociate și actorilor considerați legitimi în gestionarea acestora.

Evoluția de la etică la guvernanță tehnică

Documentele analizate – orientările UE din 2019 privind „AI de încredere”, AI Act adoptat în 2024 și Codul de conduită pentru modelele AI de uz general – ilustrează o tranziție progresivă. De la o dezbatere inițială centrată pe principii etice, precum respectarea autonomiei umane și prevenirea prejudiciilor, s-a ajuns la o arhitectură în care siguranța AI este gestionată tot mai mult prin proceduri tehnice, raportări și evaluări interne ale companiilor.

În cazul Codului de conduită pentru modelele AI de uz general, furnizorii devin responsabili pentru crearea și actualizarea propriilor cadre de siguranță și gestionare a riscurilor. Deși AI Office supraveghează sistemul, o parte semnificativă a procesului de evaluare și control rămâne în mâinile organizațiilor care dezvoltă modelele respective. Autorii califică această abordare drept o formă esențială de co-reglementare, unde companiile, deși nu stabilesc cadrul legal, devin piloni în demonstrarea conformității.

Dependența publică de expertiza privată: o sabie cu două tăișuri

Această interdependență generează o problemă majoră: autoritatea publică ajunge să depindă de expertiza tehnică a companiilor pe care ar trebui să le supravegheze. Giganții tehnologici dispun de informații mult mai detaliate despre modelele, infrastructurile și limitele tehnice decât autoritățile sau societatea civilă. Această discrepanță le conferă o poziție privilegiată în discuțiile legate de standarde și implementare.

Studiul subliniază, de asemenea, puterea considerabilă a industriei tehnologice la Bruxelles, evidențiată de activitatea intensă de lobby. Companiile se pot prezenta ca parteneri tehnici indispensabili pentru autorități, estompând granița dintre cel reglementat și cel care contribuie la elaborarea sau interpretarea reglementărilor. Fenomenul este descris prin termenul de „technosolutionism”, tendința de a transforma probleme complexe în probleme tehnice ușor de rezolvat prin algoritmi și proceduri.

AI Act și Codul pentru modelele AI de uz general consolidează un model hibrid de guvernanță. Autoritatea publică și infrastructura privată devin strâns interdependente, iar marile companii tehnologice, deși supuse obligațiilor europene, sunt simultan necesare pentru definirea standardelor, furnizarea datelor și implementarea controlului. Studiul propune o abordare mai explicită asupra dimensiunilor economice, de muncă și de mediu ale inteligenței artificiale, sugerând alternative care reduc dependența de platformele dominante și consolidează controlul democratic.

AI Act, intrat în vigoare în 2024, și Codul de conduită pentru modelele AI de uz general, publicat ulterior, formează cadrul european pentru inteligența artificială. Studiul academic, publicat în Internet Policy Review pe 21 august 2026, analizează evoluția politicii UE în domeniu din 2019 până în 2025, punând în lumină interdependența dintre autoritățile publice și marile companii tehnologice.

Sursa: Economistul.ro