Conform Economica: Creștere alarmantă a fraudelor cibernetice în 2025: Phishing-ul, principalul pericol, inteligența artificială, un nou motor al atacurilor

România se confruntă cu o explozie a infracționalității cibernetice, raportul anual al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pentru anul 2025 dezvăluind o creștere îngrijorătoare a incidentelor de fraudă și compromitere a conturilor. Incidentele de fraudă și tentativă de fraudă au înregistrat un salt de 91%, ajungând de la 2.061 în 2024 la 3.937 în anul următor. Mai spectaculoasă este creșterea incidentelor de compromitere a conturilor, acestea înmulțindu-se cu 353%, de la 248 la 1.125.

Phishing-ul, atacul omniprezent

Phishing-ul a continuat să domine peisajul amenințărilor cibernetice în 2025, devenind principalul vector de atac. Autoritățile subliniază că această creștere este alimentată de profesionalizarea campaniilor de phishing, care au devenit mai sofisticate și mai greu de detectat. Atacatorii diversifică metodele, combinând e-mailurile tradiționale cu aplicații de mesagerie și platforme de socializare, pentru a ajunge la un public cât mai larg. Un factor nou și îngrijorător este utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale (AI) în pregătirea și execuția atacurilor, conferindu-le acestora un nivel sporit de eficiență.

Metode noi, fraude vechi, ținte variate

În ceea ce privește fraudele, raportul DNSC evidențiază intensificarea atacurilor care folosesc tehnici de „spoofing” telefonic, adică falsificarea identității apelantului. Aceste tehnici, coroborate cu creșterea phishing-ului, au condus la un număr mare de fraude financiare. Comerțul electronic, investițiile false și schemele de impersonare au rămas domenii extrem de atractive pentru infractorii cibernetici.

Creșterea semnificativă a incidentelor de compromitere a conturilor este atribuită campaniilor de inginerie socială desfășurate prin aplicații de mesagerie, în special WhatsApp. Mesaje aparent inofensive, precum solicitări de vot pentru un copil la un concurs, direcționează victimele către pagini frauduloase sau le determină să introducă coduri de autentificare esențiale. Reutilizarea parolelor, lipsa autentificării multifactor sau configurarea acesteia deficitară și atacurile de tip „credential stuffing” (folosirea de credențiale furate din alte breșe de securitate) contribuie, de asemenea, la acest fenomen îngrijorător.

Ransomware-ul, o amenințare persistentă

Un alt aspect alarmant este creșterea atacurilor de tip ransomware, care au înregistrat un avans de peste 153% față de anul precedent. În 2025, 22 de instituții publice, 115 persoane fizice și 119 persoane juridice au fost afectate de aceste atacuri, DNSC oferind sprijinul necesar victimelor.

Pe de altă parte, anumite categorii de atacuri au înregistrat scăderi. Atacurile de tip „bruteforce” s-au redus cu 72,7%, iar incidentele DDoS cu 52,8%. De asemenea, categoria „alte tipuri de raportări” a scăzut cu 21%.

Atacurile cibernetice au vizat atât instituții guvernamentale, cât și sectoare considerate critice, precum energia, sectorul financiar, transporturile, telecomunicațiile și sănătatea. Cel mai frecvent vizate au fost sectorul bancar, serviciile poștale și de curierat, precum și infrastructurile pieței financiare, care au cumulat 88,23% din totalul incidentelor raportate.

Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a subliniat importanța activității instituției. „De la înființarea sa în 2021… până în 2025 când am accelerat semnificativ activitatea și am crescut vizibil rezultatele concrete ale activității, Directoratul a urmărit și a implementat constant viziunea de a deveni o instituție de clasă internațională care poziționează ferm România ca lider recunoscut în domeniul securității cibernetice. În contextul geopolitic, tehnologic și de reglementare actual este esențial să acționăm rapid, decisiv și vizibil în această direcție”, a declarat Cîmpean.

Raportul anual de activitate al DNSC pentru 2025 a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 117 din 7 august 2026.

Sursa: Economica