Conform HotNews: Debitul Dunării pe brațul Chilia, redus la 40% prin intervenții hidrotehnice istorice

Intervențiile hidrotehnice realizate pe Dunăre, începând cu secolul al XIX-lea, au modificat semnificativ distribuția debitelor pe brațele fluviului, reducând partea care ajunge pe brațul Chilia de la aproximativ două treimi la circa 40% în prezent, afirmă Adrian Stănică, directorul general al Institutului GeoEcoMar. Această redistribuție a apelor a fost influențată de lucrările menite să îmbunătățească navigația pe brațul Sulina și să crească debitele pe brațul Sfântu Gheorghe.

Discuțiile privind scăderea nivelului Dunării au ridicat recent semne de întrebare cu privire la lucrările ucrainene pe canalele Bâstroe și Chilia. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că aceste acțiuni au avut un impact local și nu sunt cauza principală a reducerii debitelor generale. Principalii factori sunt modificările structurale pe termen lung ale cursului Dunării.

Evoluția debitelor Dunării și rolul intervențiilor

La mijlocul secolului al XIX-lea, după Războiul Crimeei, brațul Chilia era principalul curs al Dunării, preluând peste 66% din debit. Brațul Sfântu Gheorghe primea peste 20%, iar restul mergea pe brațul Sulina. Prima intervenție majoră a fost rectificarea meandrelor pe brațul Sulina, un proiect condus de inginerul Sir Charles Hartley, care a crescut panta hidraulică și a atras mai multă apă spre acest braț.

Pe parcursul secolului al XX-lea, au urmat alte modificări. Instalarea unui dig la Ceatal Ismail a direcționat un volum suplimentar de apă spre brațul Tulcea (din care face parte și Sulina). De asemenea, rectificarea meandrelor de pe brațul Sfântu Gheorghe în anii 1980 a contribuit la creșterea debitelor pe acest braț. Aceste intervenții succesive au dus la redistribuirea apei, scăderea ponderii brațului Chilia și o parte din debitul brațului Sfântu Gheorghe ajungând spre complexul Razelm-Sinoie.

Analiza impactului canalului Bâstroe și speculațiile nefondate

Adrian Stănică respinge speculațiile potrivit cărora lucrările ucrainene pe canalul Bâstroe ar „fura” apa Dunării sau ar afecta semnificativ Delta. El afirmă că impactul canalului Bâstroe este local, implicând o redistribuție a debitelor între brațele secundare din zonă. Dragajele pe brațul Chilia, în special, nu au un impact semnificativ asupra Deltei în ansamblul său.

Directorul GeoEcoMar subliniază că fluviul Dunărea are o forță masivă, iar orice dragaj necesită repetare frecventă pentru a menține adâncimea. Ipotezele conform cărora lucrări de dragaj aflate la sute de kilometri în aval ar influența debitele sunt considerate „puerile și contrare legilor fizicii”.

Tristețea, menționează specialistul, este că problemele legate de brațul Bala, care influențează navigabilitatea, au fost studiate decenii la rând, existând planuri de intervenție care, din păcate, au rămas neimplementate în sertare.

Sursa: HotNews