Conform Buletin.de: Lucrările de modernizare a șinelor de tramvai pe strada Armand Călinescu din București au fost oprite temporar după ce excavatoarele au scos la iveală vestigii arheologice datând din secolele trecute. Descoperirile au transformat șantierul într-un depozit improvizat de deșeuri, în ciuda prezenței semnalizărilor. Autoritățile nu au oferit încă declarații oficiale, iar specialiștii anticipează un nou raport arheologic, similar celui de la Planșeul UNIRII, al cărui conținut ar putea fi protejat de drepturi de autor, conform informațiilor disponibile.

La Planșeul UNIRII, procesul de execuție a proiectelor de infrastructură, în valoare de aproape 200 de milioane de euro, semnate pe credit, a contribuit la acoperirea vestigiilor istorice. Ignoranța și grabă au fost factori importanți în această situație, contrastând cu abordările din alte capitale europene, unde infrastructura majoră a fost utilizată ca un catalizator pentru recuperarea memoriei istorice.

Lecții din Londra și Amsterdam

În LONDRA, proiectul feroviar Crossrail a demonstrat o abordare diferită. În timpul excavărilor masive, autoritățile au colaborat strâns cu arheologii, descoperind amplasamente istorice, gropi comune din perioada ciumei și chiar cranii romane. Programul de Artă Crossrail a integrat arhitecți și designeri de renume mondial, punând accent pe valoarea artei, arhitecturii și a identității culturale. Acest șantier a devenit una dintre cele mai ample cercetări arheologice din Marea Britanie, integrând istoria în povestea noii rețele feroviare, în loc să o ascundă.

O strategie similară a fost adoptată și în AMSTERDAM, unde construcția liniei de metrou Nord-Sud a necesitat foraje la adâncimi considerabile. Proiectul „Below the Surface” a fost finanțat pentru a scoate la lumină sute de mii de artefacte, de la unelte din Epoca de Piatră până la obiecte din istoria recentă, demonstrând importanța acordată patrimoniului cultural.

Roma și Salonic, modele de conservare

Chiar și în SUDUL EUROPEI, exemplele de respect pentru istorie nu lipsesc. ROMA, prin inaugurarea stației Colosseo pe Linia C, a utilizat tehnici precum înghețarea solului pentru a proteja vestigiile fragile. Pe parcursul celor 11 ani de șantier, au fost descoperite puțuri antice, cazărmi militare și mozaicuri, care au fost ulterior expuse publicului.

SALONICUL a refuzat, de asemenea, să sacrifice istoria bizantină și romană pentru modernizarea rețelei de metrou. Stația Venizelou a fost proiectată astfel încât un „bulevard” pavat antic să rămână vizibil deasupra peroanelor, permițând călătorilor să „meargă pe urmele istoriei”.

În contrast, în București, cauzele invocate precum „siguranța orașului” și „fluidizarea traficului” au servit drept paravan pentru ștergerea memoriei urbane, cu cercetările arheologice transformate într-un subiect secret. Vestigiile descoperite pe șantierul din Armand Călinescu sunt acum acoperite de gunoaie, în timp ce autoritățile par să ignore importanța patrimoniului istoric.

Construirea unui spațiu public fără memorie și fără respect pentru cei care au locuit acolo înainte de noi nu poate genera respect din partea locuitorilor. Suveranismul invocat de politicieni, care apără „limba străbună” și istoria dacilor, pare ipocrit atunci când istoria reală, palpabilă a orașului este strivită sub șenilele excavatoarelor și astupată cu beton.

Sursa: Buletin.de