Conform Mediafax: Rămășițe umane mumificate, vândute pe internet într-o piață semi-clandestină

Un studiu academic publicat în International Journal of Cultural Property, citat de The Guardian, aruncă o lumină sumbră asupra comerțului cu rămășițe umane mumificate, descriind o piață „semi-clandestină, adesea ilegală”, care a cunoscut o extindere alarmantă odată cu apariția și dezvoltarea platformelor online. Cercetătorii au analizat 128 de anunțuri și postări de pe diverse platforme, inclusiv Meta, magazine online, site-uri de comerț electronic și case de licitații, identificând o ofertă frecventă de mâini, picioare și capete mumificate.

Peste jumătate dintre cazurile analizate, mai exact 51,6%, implicau capete, cranii sau alte fragmente cu țesuturi moi sau păr. Unele dintre exemplarele prezentate online prezentau semne vizibile de deteriorare biologică, iar vânzătorii, în mod frecvent, omiteau să ofere informații esențiale legate de riscurile pentru sănătate sau condițiile necesare pentru manipularea și depozitarea adecvată a acestor artefacte.

Pericolul invizibil: microorganisme și toxicitate

Deși procesul de deshidratare, fie naturală, fie artificială, încetinește descompunerea, acesta nu elimină complet microorganismelor potențial periculoase. Cercetătorii avertizează că sporii fungici, aflați în stare latentă, pot deveni aeropurtați odată cu mișcarea sau deteriorarea rămășițelor mumificate. Un exemplu de risc major îl reprezintă mucegaiurile din genul Aspergillus, care pot declanșa forme severe de aspergiloză.

Studiul reamintește cazul nefericit al deschiderii mormântului regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei în anii 1970, unde 10 din cei 12 specialiști implicați au decedat ulterior, cauza principală fiind indicată ca fiind inhalarea sporilor de Aspergillus. Nu în ultimul rând, se face referire la decesul lordului Carnarvon în 1923, unul dintre finanțatorii expediției lui Tutankhamon, un eveniment ce a alimentat ulterior legenda „blestemului mumiei”, o poveste care, în lumina noilor descoperiri, ar putea avea o explicație mult mai pragmatică, legată de riscuri biologice.

Riscuri extinse la lanțul logistic

Pericolul asociat comerțului cu rămășițe umane mumificate nu se limitează la colecționari sau comercianți. Rămășițele sunt adesea expediate prin servicii poștale și firme de curierat, punând în pericol angajații din depozite, șoferii, personalul din centrele de transport și funcționarii vamali. Aceștia pot intra în contact cu obiecte potențial contaminate, fără a avea cunoștință de conținutul lor și, implicit, fără a dispune de echipamentul de protecție necesar. „Blestemul mumiei” ar putea, așadar, să fie mai mult o manifestare a riscurilor biologice și chimice reale, decât o entitate supranaturală.

Mumificarea implică procese complexe ce folosesc adesea substanțe care conțin metale grele precum arsenic, mercur și plumb. Cercetătoarea Kirsty Squires, profesor de bioarheologie umană la University of Staffordshire și co-autoare a studiului, subliniază că imaginile analizate au relevat rămășițe puternic deteriorate, păstrate în spații domestice fără nicio protecție adecvată. Astfel, popularizarea acestui comerț pe internet ridică nu doar probleme etice și culturale, ci și probleme serioase de sănătate publică, în special atunci când artefactele sunt deteriorate, manipulate necorespunzător sau transportate prin canale logistice standardizate.

Sursa: Mediafax