Conform Digi24: Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat joi, 13 august, că România nu îndeplinește în prezent condițiile economice necesare pentru adoptarea monedei euro. În cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației, Isărescu a subliniat că trecerea la euro este un proces complex, care necesită o pregătire fiscală și economică solidă, nu doar o simplă schimbare de monedă.

„În momentul actual, țara nu este pregătită”, a afirmat guvernatorul BNR, precizând că prioritatea principală trebuie să fie corecția fiscală și menținerea acesteia pe o perioadă suficient de lungă. El a avertizat că simpla atingere temporară a anumitor ținte nu este suficientă pentru aderarea la zona euro. Experiența din 2014, când România a reușit să își reducă deficitul, dar ulterior politica fiscală s-a relaxat, a dus la revenirea dezechilibrelor, a explicat Isărescu.

Pregătirea fiscală, condiție esențială pentru adoptarea euro

Mugur Isărescu a respins ideea ca intrarea rapidă în zona euro să poată impune o disciplină automată economiei naționale. Potrivit acestuia, disciplina fiscală trebuie consolidată înainte de aderare, nu după. Exemplul Greciei a fost adus în discuție, subliniindu-se necesitatea ca România să demonstreze capacitatea de a-și menține singură echilibrele macroeconomice și fiscale.

„Vă spun că nu merge” ideea de a intra rapid în zona euro pentru ca aceasta să impună disciplina necesară, a transmis guvernatorul. El a accentuat importanța unei corecții fiscale credibile și durabile, nu doar o ajustare punctuală pentru îndeplinirea unor criterii. Politica fiscală relaxată după 2014, prin reducerea unor taxe și majorarea cheltuielilor, a dus la creșterea deficitului, demonstrând, din perspectiva BNR, că stabilitatea fiscală trebuie menținută în timp.

Stabilitatea cursului, un pilon important pentru mecanismul ERM II

Un alt element crucial menționat de Mugur Isărescu este stabilitatea cursului de schimb. România trebuie să treacă prin mecanismul cursurilor de schimb, cunoscut sub denumirea de ERM II, înainte de a adopta moneda euro. Guvernatorul a explicat că atingerea formală a anumitor criterii nu este suficientă dacă stabilitatea necesară nu poate fi menținută ulterior.

Evoluția relativ stabilă a cursului leului din ultimii ani reprezintă un aspect pozitiv, însă stabilitatea cursului nu poate fi asigurată exclusiv prin intervențiile BNR, ci necesită sprijinul politicilor economice și fiscale. Isărescu a subliniat că decizia privind intrarea în ERM II și, ulterior, în zona euro, nu poate fi luată unilateral de către BNR.

Termen incert pentru adoptarea euro, dar obiectiv strategic

Guvernatorul BNR nu a oferit un termen ferm pentru adoptarea monedei euro. El a indicat că stabilirea unui calendar realist necesită o decizie politică fermă și angajamente pe termen lung, astfel încât obiectivul să nu fie abandonat în scurt timp. O discuție serioasă despre un orizont de cinci sau zece ani nu poate avea loc în lipsa unei strategii fiscale credibile și a unei consolidări care să reziste în timp.

Banca Națională a României a avut în trecut o structură dedicată pregătirii trecerii la moneda europeană, iar discuțiile tehnice detaliate au avut loc până în jurul anului 2018. BNR este pregătită să reia acest proces, însă decizia finală implică Guvernul, Parlamentul și întregul mecanism instituțional. Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România și-a asumat trecerea la moneda europeană atunci când vor fi îndeplinite condițiile necesare, astfel că discuția se poartă despre momentul adoptării euro în condiții economice sustenabile.

Sursa: Digi24