Conform Economica: Producătorii de lapte, presați la negocieri: „Ne-au anunțat că nu vor mai colabora cu ferma noastră”
Consiliul Concurenței a demarat o analiză detaliată a tranzacției dintre Bonafarm Zrt. și FrieslandCampina România Holding B.V., cea care vizează procesatorul Napolact. În cadrul acestei investigații, fermierii au dezvăluit dificultățile cu care se confruntă în relația cu procesatorii, subliniind experiențe neplăcute legate de schimbarea partenerilor contractuali.
Un furnizor al Napolact a declarat comisarii Consiliului Concurenței că, imediat după preluarea FrieslandCampina de către Bonafarm, fără niciun preaviz, ferma sa a fost informată că nu vor mai colabora. Această situație a creat inconveniente majore, iar negocierea unui nou contract în condiții avantajoase s-a dovedit a fi o provocare. Declarația sa a fost inclusă în raportul Consiliului Concurenței referitor la piața laptelui.
Puterea de negociere, o luptă inegală între fermieri și procesatori
Autoritatea de concurență, alături de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEIS), investighează impactul concentrării economice asupra sectorului de producție primară a laptelui. Au fost solicitate informații de la fermieri și cooperative agricole cu privire la condițiile de producție, puterea de negociere, dificultățile întâmpinate și efectele concentrărilor economice.
Deși Consiliul Concurenței a contactat 115 operatori economici, dintre care 96 sunt furnizori de lapte crud de vacă, interesul manifestat de fermieri în prezentarea problemelor specifice sectorului a fost redus.
În general, fermierii se plâng de puterea de negociere slabă în fața procesatorilor, aceasta fiind influențată de mărimea fermei, volumul zilnic de lapte livrat și capacitatea de stocare. Un fermier a precizat că o putere reală de negociere a existat doar în perioadele când cererea depășea oferta, în timp ce în perioadele de supraproducție, negocierile privind prețul au fost practic inexistente.
Concurența externă și deficitul intern, provocări majore pentru piața laptelui
Producătorii agricoli au subliniat că negocierea prețului laptelui este mai facilă dacă se poate livra constant aceeași cantitate pe parcursul anului. Producția constantă și de calitate sunt factori decisivi care permit obținerea unor prețuri rezonabile. Fluctuațiile sezoniere ale cantității livrate, însă, limitează opțiunile fermierilor, forțându-i adesea să accepte prețurile propuse de procesatori.
Unii fermieri au semnalat că procesatorii impun condițiile contractuale, clauzele reflectând preponderent interesele acestora. Contractele ar fi lipsite de prevederi referitoare la penalități pentru întârzierea plăților sau la angajamente ferme privind volumul de lapte ce urmează a fi achiziționat la prețul stabilit.
O cooperativă agricolă a evidențiat că, din cauza situației geografice, intră în competiție cu ferme din Ungaria. Pentru procesatori, prețul laptelui la poarta fermei este esențial, iar costurile de colectare depind de volum, numărul producătorilor și distanță.
Procesatorii se bazează pe importuri pentru a acoperi necesarul pieței
Datele Consiliului Concurenței indică faptul că, deși procesatorii se aprovizionează în principal de la fermele românești, cantitatea colectată este insuficientă pentru a acoperi necesarul industriei. Cantitatea colectată a crescut de la aproximativ 1,135 milioane tone în 2020 la 1,235 milioane tone în 2024, dar a scăzut la 1,1 milioane tone în 2025. În consecință, procesatorii sunt nevoiți să apeleze la importuri pentru a satisface cererea diversificată de produse lactate.
În 2024, importurile de lapte brut au crescut procentual mai mult decât colectarea internă (39,8% față de 5%), însă în termeni absoluți, colectarea de la producătorii locali a fost superioară importurilor cu peste 55.000 de tone. Prețul mediu de achiziție al laptelui crud din afara României este, în majoritatea anilor, superior celui din piața internă.
În prezent, tranzacția prin care Bonafarm Zrt. achiziționează FrieslandCampina România Holding B.V. și FrieslandCampina România S.A. se află în faza de cercetare detaliată în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).
Sursa: Economica

Fii primul care comentează