Conform Descopera: Diavolii de mare, cunoscuți științific ca genul Mobula, sunt considerați de mulți cercetători ca fiind cei mai inteligenți pești din oceane. Acești titani marini dispun de cel mai mare creier dintre toți peștii, atât ca dimensiune absolută, cât și în raport cu corpul lor. Comportamentul lor migrator pe distanțe uriașe, în căutarea planctonului, necesită abilități avansate de orientare și coordonare. În plus, au demonstrat o remarcabilă adaptare la mediul uman, valorificând luminile artificiale care atrag prada.

Capacități cognitive avansate ale diavolilor de mare

Organizația Oceana subliniază că anumite zone cerebrale ale diavolilor de mare, implicate în comunicare, învățare și rezolvarea problemelor, sunt deosebit de bine dezvoltate. Această particularitate anatomică sugerează prezența unor capacități cognitive superioare. Un studiu din 2016, realizat pe exemplare ținute în captivitate, a explorat posibila existență a conștiinței de sine prin intermediul testului oglinzii. Animalele au manifestat comportamente neobișnuite, precum mișcări repetitive ale înotătoarelor și suflarea de bule în fața reflexiei, interpretate ca încercări de a verifica dacă imaginea din oglindă le aparține.

Alți candidați și provocările definirii inteligenței la pești

Pe lângă diavolii de mare, peștele sanitar (genul Labroides) a stârnit interesul cercetătorilor. În experimente similare, acești pești au încercat să îndepărteze un marcaj aplicat pe propriul corp, după ce l-au observat în oglindă. Acest comportament a fost considerat de unii specialiști un posibil indiciu al recunoașterii propriei imagini. Totuși, oamenii de știință avertizează că dimensiunea creierului nu este singurul indicator al inteligenței. Structura și organizarea creierului pot juca un rol mai important, așa cum se observă la păsări, care, deși au creiere mici, demonstrează abilități cognitive impresionante.

Definirea inteligenței la animale, în special la specii atât de diferite precum peștii, reprezintă o provocare majoră. Alecia Carter, specialistă în comportamentul animal la University College London, explică dificultatea comparării inteligenței între specii adaptate la medii de viață complet diferite. O aptitudine valorificată de oameni poate fi irelevantă pentru un pește, iar lipsa acesteia nu diminuează, în mod necesar, inteligența animalului.

Oamenii de știință suspectează că inteligența animală este adesea evaluată prin prisma capacităților umane, ignorând alte forme de inteligență pe care încă nu le înțelegem pe deplin. De exemplu, studiile recente despre cântecele balenelor cu cocoașă sugerează respectarea unor reguli lingvistice similare celor umane, iar cercetătorii explorează deja modalități de comunicare mai eficiente cu aceste mamifere marine.

Sursa: Descopera