Conform Economica: Situația de criză pe Dunăre, la cota minimă istorică, impune măsuri de urgență pentru CNE Cernavodă
Un comitet interministerial strategic, reunit pentru a face față nivelului alarmant de scăzut al Dunării, a analizat pe teren o serie de soluții menite să asigure aportul de apă necesar funcționării centralei nuclearelectrice de la Cernavodă. Situația, marcată de un minim istoric al cotelor fluviului, a determinat acțiuni rapide din partea mai multor instituții guvernamentale, inclusiv Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerele Energiei, Transporturilor și Mediului, precum și Apele Române, alături de instituții specializate și mediul universitar.
Soluții aplicate etapizat pentru securizarea prizei de răcire
Măsurile de urgență, ce vor fi implementate în săptămânile următoare, includ o serie de intervenții menite să devieze și să conserve un volum suficient de apă spre Dunărea veche și implicit spre Cernavodă. Printre acestea se numără dragarea unor canale de 30 de metri lățime și minimum 2 metri adâncime, în special în zonele bifurcației Bala, pentru a reechilibra repartiția fluxului de apă, care în prezent este preponderent pe brațul Bala. Această operațiune, deși critică, se confruntă cu dificultăți logistice majore din cauza nivelului extrem de scăzut al apei, care riscă blocarea navelor dragoare și limitează accesul utilajelor.
Tehnologii de dirijare a curentului și stocare a apei
În apropierea podului de la Cernavodă, au fost deja amplasate barje pe o lungime de 200 de metri, perpendiculare pe malul stâng al fluviului. Acestea au rolul de a testa efectul de deviere a curentului spre șenalul navigabil și zona prizei de apă a centralei. Un test similar este efectuat cu un epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval de canalul spre CNE Cernavodă. Scopul principal al acestor structuri este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării, contribuind pe termen lung la stabilizarea albiei.
În plus, se ia în calcul instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular în zona canalului de aducțiune către bazinul de stocare al centralei. Această soluție, completată de pompe amplasate pe barje sau pontoane plutitoare, ar asigura un nivel minim necesar răcirii reactoarelor, chiar și în condițiile scăderii continue a nivelului Dunării. În situații critice, se poate recurge la utilizarea apei din Canalul Dunăre-Marea Neagră, în tandem cu pompajul.
Planuri de rezervă pentru scenarii extreme
Centrala Nucleară Electrica Cernavodă dispune de echipamente de rezervă, inclusiv pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire a apei, capabile să asigure funcționarea optimă în condiții extreme. În cazul în care debitul de apă nu ar fi suficient nici cu soluția de baraj pe canalul de aducțiune, răcirea reactoarelor și a depozitelor de combustibil uzat se va realiza într-un circuit închis, cu aport de apă demineralizată din puțuri subterane, completată de stocuri suplimentare. Toate instituțiile implicate colaborează pentru a asigura logistica necesară menținerii răcirii.
Debitul actual al Dunării se situează în jurul valorii de 1.300 m³/s, un minim istoric, în timp ce media anuală pentru luna august este de 3.900 m³/s, iar debitul mediu anual la intrarea în țară este de 5.500 m³/s. Dificultatea anticipării hidraulicii fluviului la cote extrem de scăzute determină o abordare etapizată a soluțiilor, cu monitorizare și ajustări continue, precum și pregătirea din timp a planurilor de rezervă. Comitetul funcționează pe o perioadă de 30 de zile și urmează să prezinte un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare în jurul datei de 13 septembrie 2026.
Sursa: Economica

Fii primul care comentează