Conform Digi24: Sistemul Electroenergetic Național este stabil după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, iar estimările actuale nu indică riscuri pentru alimentarea cu energie electrică, a transmis joi Ministerul Energiei. Pentru intervalul de vârf de seară, România estimează un necesar de import de până la 2.300 MW, în condițiile în care capacitatea transfrontalieră de import este de aproximativ 4.000 MW.

Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat joi, la ora 10:53, după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a determinat anterior și oprirea Unității 1. Ministerul Energiei a subliniat că activitatea se desfășoară normal și că nu sunt anticipate dificultăți deosebite în funcționarea sistemului.

Necesarul de consum este acoperit printr-un mix de resurse care include producția hidro, eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică. Consumul maxim prognozat pentru joi era de aproximativ 6.900 MW, în timp ce în seara precedentă, acesta a atins circa 7.000 MW, sub nivelul estimat.

România dispune de rezerve suplimentare de producție pe gaze naturale și cărbune, precum și din surse hidro, solare și eoliene. De asemenea, sistemele de stocare în baterii pot fi mobilizate. Printre capacitățile aflate în rezervă se numără Grupul 4 de la Rovinari, cu o putere de 330 MW, și cel puțin 300 MW din producția Hidroelectrica, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile.

Capacități de rezervă și importuri pentru acoperirea deficitului

Producția medie eoliană pentru următoarele șapte zile este estimată la aproximativ 525 MW, cu un maxim prognozat de 1.560 MW și un minim de circa 100 MW. Prin combinarea producției interne disponibile, a importurilor, a resurselor regenerabile și a capacităților de rezervă, Sistemul Electroenergetic Național dispune de instrumentele necesare pentru a acoperi deficitul de producție generat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la CNE Cernavodă.

Notificări către Comisia Europeană și discuții despre capacitățile pe cărbune

Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană pe 7 august cu privire la posibilitatea apariției unei crize de energie electrică, pe fondul secetei hidrologice. Ulterior, pe 10 august, a fost notificată oficial situația de criză. O zi mai târziu, aspectele legate de securitatea energetică au fost discutate în cadrul unei reuniuni tehnice extraordinare a Electricity Coordination Group.

Autoritățile române au informat partenerii europeni despre oprirea celor două unități de la Cernavodă și despre creșterea necesarului de import. S-a constatat o reducere voluntară a consumului în orele de vârf, estimată la 200-300 MW, adică 3-5%. În paralel, se poartă discuții cu marii consumatori industriali pentru posibilitatea decalării unor activități în afara intervalelor critice.

România a semnalat Comisiei Europene că retragerea celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune, asumată prin jaloanele PNRR și programată până la 31 august, ar putea genera riscuri suplimentare pentru siguranța sistemului energetic în contextul actual.

Evaluare regională și asistență de urgență

România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E realizarea unei evaluări regionale actualizate și clarificări privind disponibilitatea practică a asistenței de urgență între operatorii de transport și sistem. În cadrul reuniunii tehnice, s-a subliniat că retragerea capacităților pe cărbune, conform planului PNRR, nu ar putea fi realizată fără a pune în pericol siguranța Sistemului Electroenergetic Național.

Sursa: Digi24