Imaginația, o abilitate umană în declin? Cum ne afectează lipsa de creativitate

În ultimii ani, atenția publică s-a concentrat pe probleme precum scăderea capacității de concentrare sau a memoriei, însă un aspect mai puțin discutat este atrofia imaginației. Un articol din publicația spaniolă El Pais ridică semnalul de alarmă, subliniind consecințele potențial grave ale acestei tendințe.

Expertul în domeniu, jurnalista și autoarea cărții „În apărarea imaginației”, Begoña Quesada, susține că problema este trecută cu vederea tocmai pentru că presupunem că suntem cu toții capabili să imaginăm. Dar, ca în cazul oricărei capacități, și imaginația poate fi afectată de lipsa de exercițiu. Un studiu din 2011 de la The College of William & Mary a arătat că abilitatea de gândire creativă a scăzut începând cu anii ’90.

Hollywood și „produsul pre-imaginate”

Problema lipsei de imaginație nu este ignorată de industria de film. Publicații precum The New York Times au observat o tendință clară la Hollywood, unde filmele de tip „remake”, „sequel” sau „prequel” domină, în detrimentul poveștilor originale.

Pe lângă asta, tot mai mult timp este petrecut în fața ecranelor. Un studiu realizat în Spania arată că oamenii petrec aproximativ 35% din viața lor uitându-se la un ecran. În aceste momente, nevoia de imaginație scade drastic. Videoclipurile scurte, rapide și extrem de vizuale nu solicită decât atenția pasivă, fără a cere consumatorului să completeze sau să proiecteze o imagine mentală proprie.

Consecințele acestei situații pot varia de la o sufocare a creativității generale, la dependența de stimuli externi pentru a activa mintea, și chiar la scăderea empatiei.

Declinul imaginației și relația cu copiii

Quesada amintește că creierul este extrem de adaptabil, dar se transformă în funcție de folosirea sau lipsa folosirii unor zone specifice. Cercetările psihologului Gary Small au demonstrat că utilizarea constantă a ecranelor lasă zone ale creierului, asociate cu imaginația, nefolosite.

Autoarea a observat direct efectele asupra copiilor săi, în timpul pandemiei de COVID-19. „A trebuit să fim oameni foarte creativi pentru a rămâne în contact cu cei aflați departe sau pentru a ne ține copiii ocupați încă o oră”, a menționat ea. A fost impresionată, de asemenea, de pericolul pentru imaginație atunci când a văzut relațiile copiilor cu școala și prietenii devenind complet digitale. „M-am gândit că, dacă materia primă a imaginației, realitatea pe care o percepem, depinde tot mai mult de tehnologie, însăși imaginația, așa cum o înțelegem astăzi, se schimbă. Ba chiar, este amenințată”, a subliniat Quesada.

Un exemplu concret al acestei schimbări este colaborarea dintre compania Mattel și OpenAI, pentru a crea o păpușă Barbie capabilă să interacționeze cu ChatGPT. Quesada consideră că acest lucru va elimina nevoia copiilor de a-și folosi imaginația pentru a da voce și personalitate jucăriilor lor. „Copiii nu au avut niciodată nevoie ca jucăriile lor să vorbească pentru a prinde viață”, a adăugat ea.

Poetul și profesorul Fernando Valverde, care a studiat imaginația la Universitatea din Virginia, subliniază importanța imaginației ca instrument pentru empatie. „Marele instrument al binelui moral este imaginația”, declara poetul britanic Percy Shelley. Valverde conduce cursuri fără tehnologie, studenții fiind obligați să lase telefoanele și laptopurile acasă. Profesorul a observat un impact „foarte pozitiv” asupra studenților, remarcând creșterea socializării și a capacității lor de a se concentra.

Sursa: HotNews