Alimentele fermentate, precum chefirul și iaurtul, au câștigat popularitate în ultimii ani, datorită potențialelor beneficii pentru sănătate. Deși adesea confundate, aceste produse lactate prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește procesul de producție, compoziția microbiană și impactul asupra organismului. Consumul lor aduce avantaje, dar este importantă înțelegerea specificităților fiecăruia.

Ce sunt alimentele fermentate și de ce sunt bune

Alimentele fermentate sunt rezultatul acțiunii microorganismelor benefice, care utilizează diferite componente ale matricei alimentare pentru a se dezvolta. În cazul iaurtului, de exemplu, laptele este „matricea”, iar lactoza este una dintre componentele folosite de microorganisme. Aceste procese nu sunt o noutate, ele existând de mii de ani.

Consumul regulat de alimente fermentate poate aduce numeroase beneficii, de la reducerea nivelului de colesterol din sânge la întărirea sistemului imunitar. Aceste efecte pozitive sunt atribuite moleculelor bioactive secretate de microorganismele în timpul fermentației, dar și proprietăților probiotice ale acestora.

Chefirul versus iaurtul: diferențe majore

Deși ambele sunt lactate fermentate, chefirul și iaurtul diferă semnificativ. Iaurtul este produs prin fermentație lactică, realizată de bacteriile Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus, rezultatul fiind o textură consistentă și un gust ușor acru.

Chefirul, în schimb, trece printr-o fermentație lacto-alcoolică, în care participă nu doar bacterii lactice, ci și drojdii. Acest proces produce acid lactic, dioxid de carbon și etanol, conferind chefirului un aspect ușor efervescent și un conținut alcoolic minim. Diversitatea microbiană este o altă caracteristică distinctivă. Iaurtul are un număr redus de tulpini bacteriene, în timp ce chefirul conține o comunitate microbiană mult mai bogată, cu 30-50 de specii diferite.

Beneficii comune și considerente de sănătate

Atât chefirul, cât și iaurtul, pot contribui la creșterea bacteriilor benefice din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium, favorizând sănătatea intestinală. Important de menționat este faptul că aceste modificări sunt temporare și depind de consumul constant, împreună cu o dietă variată și bogată în prebiotice.

În ceea ce privește digestia, ambele produse sunt mai ușor de tolerat decât laptele, datorită faptului că o parte din lactoză este consumată în timpul fermentației. Chefirul, conținând de obicei mai puțină lactoză reziduală, poate fi o opțiune mai bună pentru persoanele cu intoleranță. Cu privire la conținutul de micronutrienți, nu există diferențe majore pentru calciu, dar nivelul de vitamine poate varia.

Astfel, în loc să alegem un singur produs, consumul unei varietăți mai mari de alimente fermentate poate îmbogăți compoziția microbiotei și contribui la o dietă echilibrată.

Sursa: Descopera