Conform Buletin.de: Primarul General al Capitalei, CIPRIAN CIUCU, a anunțat astăzi o nouă strategie pentru salvarea sistemului de termoficare al orașului, propunând înființarea Serviciului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET). Aceasta marchează a treia încercare consecutivă a primarilor generali ai BUCUREȘTIULUI de a unifica producția de agent termic cu distribuția, un demers similar fiind eșuat în trecut și ducând la falimentul RADET.

Unificarea sistemului pentru eficiență economică

„În toată țara s-au unificat producția cu transportul, este o logică economică în spate. Este nevoie să eliminăm această aberație administrativă”, a declarat CIPRIAN CIUCU într-o conferință de presă. El a subliniat că povara financiară asupra Primăriei Municipiului București (PMB) este imensă, necesitând împrumuturi pentru plata subvențiilor. Unificarea ar elimina penalitățile, permițând redirecționarea fondurilor către modernizarea rețelei. Potrivit primarului, 75% din rețeaua primară este neînlocuită, unde se înregistrează cele mai mari pierderi, din cauza conductelor vechi de 50-60 de ani.

Separarea producției de energie termică de distribuția acesteia a fost introdusă în București în 2002, generând un cerc vicios. Distribuția este subvenționată în proporție de 80% de PMB, însă întârzierile la plată împiedică societatea administratoare, TERMOENERGETICA, să achite producătorului de agent termic, ELCEN. Acest decalaj creează penalități uriașe, RADET intrând în faliment în 2019 din acest motiv. TERMOENERGETICA acumulează deja datorii de două miliarde de euro, conform estimărilor primarului. CIPRIAN CIUCU susține că profitul ELCEN provine în prezent exclusiv din plățile către TERMOENERGETICA, singurul său client, sugerând că banii bucureștenilor ar trebui să fie investiți în repararea sistemului, nu să ajungă la bugetul de stat.

Pierderi masive și tehnologie învechită

Primarul General a atras atenția și asupra tehnologiei învechite din centrele de producție. O eventuală fuziune ar facilita procesul de retehnologizare. O mare parte din deficitul bugetar este cauzat de pierderile masive de agent termic prin conductele vechi. Costurile fixe se împart la o cantitate consumată tot mai mică, consumul scăzând la jumătate în ultimii 25 de ani, sistemul fiind inițial conceput pentru marii consumatori industriali. ANRE recunoaște o pierdere de 22%, dar pierderea reală este estimată la 38% în prezent. Pierderile nerecunoscute de ANRE, facturate cu TVA de 20%, adaugă alte 96,5 milioane de lei la datoriile TERMOENERGETICA.

Prețul gigacaloriei, stabilit politic la 921,82 lei, impune compensații din partea PMB. TERMOENERGETICA achită 485,37 lei, iar prețul de vânzare către populație este de 330 de lei, cu o subvenție de 150 de lei per gigacalorie.

Eforturi pentru rezolvarea datoriilor și blocajele structurale

În urma discuțiilor cu Ministerul Energiei și ANRE, s-a obținut o modalitate prin care TERMOENERGETICA poate achita o parte din baza datoriilor, dincolo de penalități. Anterior, penalitățile erau prioritizate, permițând bazei datoriei să acumuleze și mai multe penalități zilnice. De asemenea, plata facturilor către ELCEN nu se va mai face cu decalajul de 15 zile, care contribuia la acumularea penalităților. CIPRIAN CIUCU a subliniat că TERMOENERGETICA moștenește aceleași probleme administrative și structurale ca RADET, sistemul administrativ perpetuând mecanismul care a dus la faliment. Datoria TERMOENERGETICA către ELCEN se ridică la 1,75 miliarde de lei, cu 410 milioane lei penalități, în contextul unui buget anual al PMB de 5-6 miliarde lei.

Trei primari, aceeași soluție, fără implementare completă

Propunerea lui CIPRIAN CIUCU este a treia tentativă de a rezolva problema separării producției de căldură (ELCEN) și distribuția (TERMOENERGETICA). GABRIELA Firea a propus fuziunea ELCEN-RADET în 2016 și ulterior a încercat achiziționarea acțiunilor ELCEN, ambele fără succes. Nicușor Dan a reluat ideea fuziunii în februarie 2025, argumentând că modernizarea conductelor este inutilă fără un agent termic care să circule prin ele. El a menționat totodată necesitatea unor resurse financiare suplimentare din partea Guvernului.

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a votat în principiu pentru fuziune, dar blocajele birocratice au împiedicat implementarea, conducând la varianta actuală prin memorandum guvernamental, cu implicarea Ministerului Energiei.

Sursa: Buletin.de