Publicarea online a datornicilor fiscali locali riscă să genereze mai multe probleme decât beneficii, avertizează un consultant fiscal într-o analiză recentă. Criticile vizează lipsa de proporționalitate a măsurii, care nu ține cont de circumstanțele individuale ale contribuabililor. Guvernul a stabilit praguri minime pentru includerea în aceste liste, dar expertul atrage atenţia că simpla existență a unei datorii nu justifică expunerea publică.

Secret fiscal versus interesul public

Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, atrage atenţia asupra unei contradicții legislative. Datoriile fiscale sunt, în principiu, protejate de secretul fiscal, dar devin publice automat imediat ce depășesc un anumit prag. Acest lucru nu se limitează doar la colectarea de taxe, ci implică și riscuri reputaționale cu impact economic direct. CEDO a stabilit în trecut că statele nu pot publica liste cu debitori fiscali fără să demonstreze necesitatea și proporționalitatea unei astfel de măsuri. Nu este suficientă invocarea generală a interesului colectării.

Analiza subliniază că legislația nu face distincție între contribuabilii de bună-credință, cei aflați în dificultate temporară de plată și cei care contestă datoriile în instanță. Astfel, sunt tratați la fel un evazionist și o persoană care se confruntă cu probleme financiare temporare. Această abordare, consideră consultantul, conduce la stigmatizare în masă și nu la o administrare fiscală inteligentă. Digitalizarea eficientă înseamnă, potrivit analizei, o comunicare clară, prevenție, eșalonări realiste și o selecție inteligentă a riscului fiscal.

Asimetrie procedurală și efecte economice

Consultantul fiscal subliniază și o diferență importantă în abordarea comunicării actelor administrative fiscale. În timp ce pentru comunicarea actelor care stau la baza unei datorii se folosește o procedură graduală și precaută, cu mai multe etape, pentru publicarea listelor de datornici se apelează direct la expunerea online. Acest contrast denotă o presiune reputațională rapidă, în timp ce garanțiile procedurale rămân birocratice și lente.

Din perspectivă economică, o astfel de măsură ar putea avea efectul contrar celui dorit. Pentru firmele care se confruntă deja cu probleme de cash-flow, publicarea numelui pe lista datornicilor poate afecta contractele, relațiile cu băncile și accesul la finanțare. Aceasta ar putea duce la deteriorarea poziției financiare a contribuabililor și, implicit, la reducerea capacității de plată. Măsura riscă să genereze mai multe litigii și mai puțini bani pentru stat.

Potrivit actului normativ, listele cu datornicii la bugetele locale se publică trimestrial, iar radierea acestora se face în 15 zile de la stingerea integrală a obligațiilor restante.