Conform Economistul.ro: Băncile centrale continuă să cumpere AUR, atrăgând atenția investitorilor

Aurul își menține interesul băncilor centrale la nivel global, chiar dacă mecanismele de achiziție diferă. Banca Centrală a Coreei de Sud a revenit pe piața aurului după 13 ani, dar a optat pentru ETF-uri garantate cu AUR în locul lingourilor fizice. În același timp, Polonia își consolidează poziția de lider în achizițiile de AUR fizic la nivel mondial. Aceste mișcări vin pe fondul unei volatilități ridicate a prețului metalului prețios, care a atins recent un maxim al ultimelor două luni, înainte de a se retrage.

Datele inflaționiste din SUA influențează piața aurului

Imediat după publicarea datelor privind inflația din Statele Unite, prețul aurului a înregistrat o creștere. Inflația prețurilor de consum (IPC) a scăzut la 3,4% în iulie, comparativ cu 4,2% în luna mai. Inflația de bază s-a situat la 2,5% anual. Deși presiunile asupra prețurilor rămân peste ținta de 2% a Rezervei Federale (Fed), direcția descendentă este un semnal pozitiv pentru piața aurului.

O inflație mai scăzută ar putea reduce nevoia Fed de a înăspri politica monetară, ceea ce ar duce la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii. Acest lucru reduce costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu generează dobândă. De asemenea, o depreciere a dolarului american ar face aurul mai accesibil investitorilor internaționali. Datele slabe de pe piața muncii din SUA, care indică pierderi de locuri de muncă și revizuiri în scădere ale cifrelor anterioare, susțin, de asemenea, o abordare mai prudentă din partea Fed. Combinația dintre inflația în scădere și o piață a muncii slăbită este, în general, favorabilă aurului, crescând probabilitatea unei politici monetare mai relaxate și sporind cererea pentru active considerate sigure.

Riscurile geopolitice și volatilitatea prețului aurului

Principalul risc pentru prețul aurului continuă să fie legat de prețurile energiei și de situația din Orientul Mijlociu. O escaladare a conflictului dintre SUA și Iran sau noi perturbări în Strâmtoarea Hormuz ar putea duce la creșterea prețurilor petrolului și la accentuarea presiunilor inflaționiste. Totuși, nu toate conflictele geopolitice au un impact pozitiv asupra aurului. Pe de o parte, incertitudinea geopolitică stimulează cererea de active sigure. Pe de altă parte, petrolul mai scump poate accelera inflația, obligând Fed să mențină ratele dobânzii ridicate pentru o perioadă mai lungă, ceea ce favorizează obligațiunile în detrimentul aurului. Efectul final depinde de modul în care investitorii reacționează, fie la temerile legate de escaladarea conflictului, fie la perspectiva unei inflații mai mari și a unor randamente mai ridicate.

Investitorii români resimt volatilitatea aurului

Investitorii români resimt volatilitatea prețului aurului, randamentele lor fiind influențate atât de evoluția prețului în dolari, cât și de cursul de schimb leu-dolar. În ultima lună, aurul a crescut cu aproximativ 7,5% în moneda americană. Totuși, aprecierea leului față de dolar cu aproximativ 1%, cursul USD/RON scăzând de la 4,6 la aproximativ 4,55 RON/USD, a atenuat câștigul. Astfel, creșterea valorii aurului convertită în lei a fost mai moderată, de aproximativ 6,5%, un câștig notabil, dar mai mic comparativ cu investitorii ale căror portofolii sunt denominate în dolari.

Achizițiile băncilor centrale susțin prețurile aurului pe termen mediu

Achizițiile băncilor centrale rămân un factor important de susținere a prețurilor aurului pe termen mediu. În al doilea trimestru, băncile centrale la nivel global au cumpărat net 289 de tone de AUR. Banca Națională a Poloniei (BNP) a fost cel mai mare cumpărător dintre băncile centrale, adăugând 51 de tone și ajungând la un total de 632,4 tone. Polonia se clasează acum pe locul 10 în lume în ceea ce privește rezervele oficiale de AUR, depășind Țările de Jos și fiind în urma Japoniei. BNP intenționează să-și continue achizițiile, având ca țintă 700 de tone. Banca Națională a României (BNR) deținea la sfârșitul lunii iulie 103,6 tone de AUR, cu o valoare de piață de 12,67 miliarde de euro, neschimbată față de luna precedentă.

Banca Centrală a Coreei de Sud s-a alăturat recent grupului de cumpărători, achiziționând unități din fondul SPDR Gold Shares în valoare de aproximativ 250 de milioane de dolari. Aceasta marchează prima investiție a Băncii Coreei legată direct de AUR în ultimii 13 ani. Este important de menționat că această achiziție nu a dus la creșterea rezervelor sale de AUR fizic, acestea rămânând neschimbate din 2013, la aproximativ 104,4 tone.

Investitorii analizează acum dacă depășirea temporară a pragului de 4.400 de dolari pe uncie a semnalat începutul unui nou trend ascendent sau a fost doar o reacție scurtă la datele inflaționiste din SUA. Evoluția viitoare a prețului aurului va depinde în mare măsură de datele privind vânzările cu amănuntul din SUA și de randamentele titlurilor de stat americane. O economie mai slabă și un risc redus de noi majorări ale ratelor dobânzii ar susține prețul aurului, la fel ca și continuarea achizițiilor din partea băncilor centrale.

Principalele riscuri pentru prețul aurului includ publicarea unor date economice solide în SUA, o cerere slabă pentru obligațiunile pe 30 de ani și o nouă creștere a prețurilor petrolului, care ar putea stimula inflația și ar determina Fed să mențină ratele dobânzii cheie la un nivel ridicat. Un eveniment cheie va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, pe 28 august, unde investitorii vor căuta indicii despre prioritățile Fed: inflația, slăbirea pieței muncii sau riscul unei încetiniri economice.

Sursa: Economistul.ro