Conform Playtech.ro: Rețeaua limbajului funcționează chiar și în absența cuvintelor

Cercetătorii de la Universitățile STANFORD și MIT au realizat o descoperire remarcabilă în neuroștiință, demonstrând că rețeaua cerebrală responsabilă de limbaj este activă și poate fi identificată chiar și atunci când oamenii nu sunt angajați în activități lingvistice directe. Studiul, publicat în prestigiata revistă Nature Communications, a analizat date complexe provenite din 1.957 de sesiuni de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) de la 1.199 de participanți.

În mod tradițional, localizarea zonelor cerebrale dedicate limbajului implica sarcini precum citirea sau ascultarea de propoziții, în timp ce activitatea creierului era monitorizată. Noua analiză demonstrează însă că acest tipar de activitate neuronală spontană, prezent chiar și în perioade de repaus, de ascultare a muzicii sau de rezolvare a unor sarcini non-lingvistice, este suficient pentru a identifica rețeaua limbajului.

Structura individuală a rețelei limbajului

Rezultatele studiului subliniază că tiparul activității cerebrale asociate limbajului rămâne stabil pentru același individ, indiferent de activitatea desfășurată. Această rețea nu dispare în momentele de liniște, putând fi recunoscută prin interconexiunile funcționale dintre diferite regiuni ale creierului. Deși majoritatea participanților prezintă o concentrare a rețelei limbajului în emisfera stângă, incluzând lobi frontali și temporali, poziția exactă, dimensiunea și forma acesteia variază semnificativ de la o persoană la alta.

Aceste diferențe individuale explică de ce hărțile cerebrale generale nu sunt întotdeauna suficiente în practica medicală. Deși două persoane pot avea aceeași organizare fundamentală a rețelei limbajului, limitele și conexiunile specifice pot diferi, sugerând utilitatea realizării unor hărți cerebrale personalizate pentru fiecare pacient. Cercetările anterioare au explorat deja rolul inteligenței artificiale în înțelegerea neurobiologiei limbajului uman, concentrându-se nu doar pe localizarea procesării limbajului, ci și pe modul în care regiunile cerebrale colaborează în timpul înțelegerii sau formulării unei propoziții.

Limitările noii metode de scanare cerebrală

Este esențial de menționat că metoda de scanare cerebrală utilizată nu permite citirea gândurilor sau deducerea cuvintelor specifice pe care o persoană le are în minte. Imagistica funcțională monitorizează variațiile fluxului sanguin și corelațiile dintre regiunile active, oferind o hartă a rețelei neuronale, dar nu acces direct la conținutul cognitiv. Astfel, cercetarea oferă o perspectivă nouă asupra funcționării cerebrale, punând accent pe conectivitatea structurală și funcțională, mai degrabă decât pe conținutul specific al gândurilor.

Studiul a fost realizat de cercetători de la STANFORD și MIT, iar rezultatele sale au fost publicate în revista Nature Communications.

Sursa: Playtech.ro