Washington D.C., 16 aprilie 2026 – Documente secrete recent declasificate dezvăluie planurile președintelui John F. Kennedy de a reorganiza sau chiar desființa CIA după eșecul invaziei din Golful Porcilor. Arhiva de Securitate Națională a publicat aceste documente cu ocazia celei de-a 65-a aniversări a atacului paramilitar asupra Cubei, condus de CIA.

Kennedy și regândirea cia

La o lună după invazia eșuată, Kennedy i-a cerut consilierului său de la Casa Albă, Arthur Schlesinger, să analizeze „sistemul de informații britanic” pentru a determina „ce ar putea fi valoros pentru propria noastră gândire cu privire la reorganizarea CIA”. Schlesinger l-a sfătuit pe președinte, într-o notă secretă, că „ceea ce este de un interes special în experiența britanică nu este diviziunea dintre informații și operațiuni, ci mijloacele prin care serviciul clandestin este menținut sub control continuu al politicii.”

Documentul din 18 mai 1961, intitulat „Cum să organizezi un serviciu de informații: Exemplul britanic”, împreună cu o a doua notă Schlesinger declasificată integral anul trecut privind „Reorganizarea CIA”, fac parte dintr-o colecție specială de documente secrete postate recent de Arhiva de Securitate Națională. Colecția include, de asemenea, un raport secret cuprinzător al CIA privind colaborarea sa cu Mafia pentru a-l asasina pe Fidel Castro înaintea invaziei – o complot plătit din bugetul invaziei – precum și rapoarte de informații cubaneze din America Centrală privind pregătirile CIA pentru a lansa un atac exilat asupra insulei.

Autopsia Eșecului

Cu ocazia acestei aniversări, sunt evidențiate și cele 100 de pagini ale raportului secret al CIA „Ancheta Inspectorului General privind Operațiunea Cubană” – o analiză severă, autocritică a Agenției, considerată atât de sensibilă încât directorul CIA, John McCone, a ars majoritatea celor 20 de exemplare existente pentru a proteja raportul de critici, precum Schlesinger, care urmăreau să tragă Agenția la răspundere pentru debaclul din Golful Porcilor. „În mâini neprietenoase”, a notat adjunctul directorului CIA, William Cabell, într-o notă din decembrie 1961, raportul IG „ar putea deveni o armă folosită nejustificat pentru a ataca întreaga misiune, organizare și funcționare a Agenției.”

În cartea sa, „Golful Porcilor declasificat”, directorul Proiectului de Documentare Cuba al Arhivei, Peter Kornbluh, a desemnat raportul drept „Sfântul Graal istoric al Golfului Porcilor”. Ancheta Inspectorului General a fost efectuată de ofițerul veteran al CIA, Lyman Kirkpatrick, care a petrecut aproape șase luni intervievând oficiali și analizând mii de documente contemporane. Printre principalele sale concluzii se numără: operațiunea s-a bazat pe presupunerea adjunctului directorului CIA, Richard Bissell, că „invazia, la fel ca un deus ex machina, ar produce un șoc… și ar declanșa o revoltă” împotriva lui Castro. Totuși, CIA nu a avut „nici o dovadă de informații că cubanezii într-un număr semnificativ ar putea sau s-ar alătura invadatorilor”.

Dialog și modus vivendi

În martie 2001, pentru a 40-a aniversare a invaziei din Golful Porcilor, Arhiva a organizat o conferință majoră la Havana, Cuba, cu Fidel Castro și comandanții săi pentru a analiza istoria invaziei și a consecințelor acesteia. Delegația americană a inclus membri supraviețuitori ai Casei Albe a lui Kennedy, ofițeri CIA retrași implicați în planificarea invaziei și membri exilați cubanezi ai Brigăzii 2506 organizată de CIA.

În timpul conferinței, fostul consilier al Casei Albe, Richard Goodwin, a oferit un raport personal lui Fidel Castro despre o întâlnire secretă post-invazie pe care a avut-o la Montevideo, Uruguay, cu Che Guevara. Întâlnirea a marcat prima dată când înalți oficiali ai celor două țări au avut un dialog față în față pentru a aborda ostilitatea din relațiile SUA-Cuba. Guevara i-a transmis administrației Kennedy că Cuba „ar dori un modus vivendi” și era dispusă să se angajeze într-un dialog pe toate problemele de interes pentru SUA, cu o singură excepție: Cuba „nu putea discuta nici o formulă care ar însemna renunțarea la tipul de societate căreia i-au dedicat”.

La 65 de ani de la evenimentele critice, această aniversare oferă o perspectivă contextuală importantă asupra agresivității SUA și a sfidării cubaneze, conform lui Peter Kornbluh de la Arhivă. Golful Porcilor rămâne o istorie de avertizare, relevantă în special pentru necesitatea dialogului în locul violenței pentru a promova interesele ambelor națiuni.

Sursa: Nsarchive.gwu.edu