Conform G4Media: Președintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, Parlamentului o cerere de reexaminare a legii care permite construirea de baraje hidrotehnice în ariile protejate. Demersul survine după ce Curtea Constituțională a respins, în luna iunie, sesizarea președintelui cu privire la această lege.

Contestarea inițială a președintelui

Klaus Iohannis criticase anterior legislația, argumentând că aceasta ar putea duce la reducerea limitelor ariilor protejate și la eliminarea procedurilor obligatorii de evaluare de mediu. Președinția a considerat că legea contravine principiilor protecției mediului și biodiversității, precum și directivelor europene în domeniu.

Demersul de miercuri reprezintă o nouă încercare a șefului statului de a influența parcursul legislativ, după ce prima contestație a fost considerată nefondată de către magistrații Curții Constituționale. Prin reexaminare, președintele speră să convingă Parlamentul să revizuiască anumite prevederi ale legii considerate a fi nocive pentru mediu.

Mecanismul de reexaminare și posibilele implicații

Cererea de reexaminare trimisă Parlamentului de către Președintele Iohannis inițiază un nou proces legislativ. Legea va fi supusă dezbaterilor în plenul Camerei Deputaților și Senatului. Parlamentarii vor avea posibilitatea de a vota pentru menținerea legii în forma actuală, de a propune modificări sau de a o respinge.

Dacă Parlamentul retrimite legea spre promulgare în forma inițială, Președintele are la dispoziție o ultimă cale, respectiv sesizarea Curții Constituționale pe motiv de neconstituționalitate. Totuși, experții în drept constituțional subliniază că, după o primă respingere a sesizării, șansele unei noi respingeri sunt considerate a fi minime, cu excepția unor noi argumente juridice solide.

Dezbateri aprinse privind barajele în arii protejate

Subiectul construcției de baraje hidrotehnice în arii protejate a generat, în ultima perioadă, dezbateri aprinse între susținătorii proiectelor energetice și organizațiile de mediu. Pe de o parte, se argumentează necesitatea diversificării surselor de energie regenerabilă și a investițiilor în infrastructura energetică.

Pe de altă parte, activiștii de mediu avertizează cu privire la impactul negativ pe care astfel de construcții îl pot avea asupra ecosistemelor fragile, asupra biodiversității și a potențialelor riscuri de inundații sau de alterare a cursurilor de apă. Aceștia susțin că evaluările de mediu sunt esențiale pentru a preveni degradarea ireversibilă a unor zone cu valoare naturală deosebită.

Legea contestată de președinte a fost inițiată în Parlament, iar votul final în Camera Deputaților a avut loc în luna mai, legea fiind adoptată cu 246 de voturi pentru, 41 împotrivă și 14 abțineri. Ulterior, a trecut și de Senat, fiind promulgată de președinte, dar cu obiecții. Miercuri, 12 iunie 2024, Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu privire la această lege.

Sursa: G4Media