Conform Economica: Executarea silită se mută pe plan secund, dialogul cu debitorul devenind prioritar în 2026. Noile reglementări legislative, aliniate la normele europene, au ca scop principal oferirea unei șanse suplimentare românilor de a-și rezolva datoriile amiabil, înainte de a ajunge în fața executorului judecătoresc.

O nouă etapă pentru contractele de credit de consum

Proiectul de Ordonanță de urgență privind contractele de credit de consum, prin care România transpune Directiva (UE) 2023/2225, aduce schimbări majore în relația dintre creditori și debitori. Potrivit avocatului Claudiu Gănțoi, accentul se va pune pe identificarea soluțiilor de restructurare a datoriilor înainte de începerea procedurilor de executare silită. Aceasta poate însemna adaptarea planurilor de rate la veniturile actuale, extinderea perioadei de rambursare sau amânarea unor plăți. Un aspect crucial este introducerea unei perioade minime de trei luni între declararea scadenței anticipate și momentul în care executarea silită poate fi demarată.

Locuința, protejată prin soluții amiabile

O altă inițiativă legislativă importantă, aflată în dezbaterea Senatului, vizează protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive, în special în cazul locuințelor. Propunerea legislativă stipulează că executarea silită a locuinței va fi o măsură de ultimă instanță. Creditorii vor fi obligați să caute soluții amiabile, precum reeșalonarea obligațiilor, acordarea unui răgaz pentru achitarea ratelor, conversia sau refinanțarea creditului. Vasile Furculița, avocat partener, subliniază că aceste măsuri pot oferi familiilor timpul necesar redresării financiare și evitării pierderii locuinței. În cazul locuințelor unde locuiesc minori, executorii judecătorești vor trebui să informeze Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).

Externalizarea colectării datoriilor de către primării

Ordonanța de urgență nr. 7/2026 deschide calea pentru externalizarea colectării unor creanțe administrate de autoritățile locale. Până la 1 ianuarie 2027, Guvernul va adopta un act normativ care va reglementa posibilitatea ca primăriile să apeleze la companii specializate pentru recuperarea datoriilor bugetare și fiscale locale. Această măsură, aflată în procedură parlamentară, urmărește eficientizarea colectării și reducerea restanțelor. Organizațiile de protecție a consumatorilor atrag atenția, însă, asupra necesității unor garanții clare privind respectarea drepturilor contribuabililor și transparența procedurilor.

Toate aceste inițiative legislative subliniază o direcție comună: mutarea accentului de la intervenția juridică spre dialogul între creditor și debitor. Roxana Ciobanu, Manager Etapa Juridică în cadrul KRUK România, menționează că noul cadru legislativ va oferi consumatorilor mai multă predictibilitate, informare și oportunități suplimentare pentru soluții amiabile, transformând dialogul în elementul central al activității. KRUK România, prin modelul său de business, a integrat deja practici precum contactarea persoanelor înainte de inițierea procedurilor juridice și propunerea de planuri de plată adaptate. Liviu Costică, COO, KRUK România, afirmă că direcția legislativă actuală confirmă importanța etapei amiabile ca primă soluție în gestionarea unei datorii.

Sursa: Economica