Conform Economica: Seceta pune la încercare siguranța energetică nucleară a Europei

Valul de căldură prelungit și seceta severă din acest an, care afectează Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel global, adaugă o urgență sporită dezbaterii privind adaptarea infrastructurii energetice. Dependența centralelor nucleare de apele râurilor pentru răcirea reactoarelor a devenit o problemă recurentă, conducând în mod repetat la reduceri de producție în lunile de vară. Franța, țară cu o dependență majoră de energia nucleară, se confruntă frecvent cu aceste provocări.

Impactul asupra centralelor din România și Ungaria

Ungaria a fost forțată la începutul acestei luni să reducă producția centralei sale nucleare de la Paks, de 2 GW, la aproximativ 10%, evitând la limită o oprire completă, situație fără precedent în ultimii 44 de ani. Acum, centrala operează la 25% din capacitate. În România, compania de stat Nuclearelectrica a oprit joi ultimul reactor funcțional, eforturile de a devia apa de răcire către centrală dovedindu-se insuficiente. Aceste situații au determinat guvernele să solicite companiilor și gospodăriilor să-și reducă consumul de electricitate.

Soluții de adaptare și extindere a producției nucleare

În ciuda provocărilor, atât România, cât și Ungaria și-au exprimat angajamentul de a-și extinde producția de energie nucleară, văzută ca o sursă de energie internă, abundentă. Aceasta implică găsirea unor soluții de răcire a reactoarelor care să fie mai puțin dependente de nivelul fluviilor. Premierul ungar Peter Magyar a anunțat construirea unei „structuri submersă de tip baraj” pentru a crește nivelul apelor, în timp ce două barje ar putea fi scufundate pentru a suplimenta debitul Dunării. Ungaria își revizuiește, de asemenea, proiectele pentru extinderea planificată a centralei de la Paks, pentru care a selectat în 2014 compania rusă Rosatom.

Provocări hidrologice și soluții tehnice

Modelarea științifică indică o tendință a Europei Centrale și de Est de a deveni mai aridă, nu doar din cauza reducerii precipitațiilor, ci și a scăderii umidității solului și a nivelului apelor subterane, exacerbate de valurile de căldură. În România, centrala nucleară este situată pe o ramificație a Dunării, Dunărea Veche, care se intersectează cu o altă ramificație, Bala. Un proiect de 1,02 miliarde lei pentru a ridica albia ramificației Bala și a controla debitul de apă a fost aprobat în 2024, dar a fost întârziat. Reprezentanții Nuclearelectrica susțin că proiectul Bala ar garanta funcționarea a patru reactoare la capacitate maximă. Experții consideră fezabil proiectul, dar sugerează luarea în considerare a metodelor alternative de răcire înainte de începerea lucrărilor. Spre deosebire de centralele din România și Ungaria, cele din Cehia și Slovacia utilizează turnuri de răcire umede, cu un consum mai redus de apă.

Sursa: Economica