Conform Agroinfo.ro: Europarlamentarii europeni iau în considerare transformarea sprijinului redistributiv pentru fermele mici și mijlocii într-o măsură obligatorie în noua Politică Agricolă Comună (PAC), pentru perioada 2028-2034. Această propunere, parte a raportului eurodeputatului german Norbert Lins, coordonator al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, ar putea schimba semnificativ modul în care sunt alocate subvențiile agricole în Uniunea Europeană, cu un impact direct asupra României.

Sprijin crescut pentru exploatațiile mici

Propunerea vizează direcționarea a 15% din bugetul Pilonului I al PAC, destinat plăților directe, către un mecanism de redistribuire. Această sumă ar fi alocată prioritar primelor hectare exploatate, un sistem ce ar avantaja în mod clar fermele de dimensiuni mici și medii. Pentru România, unde numărul exploatațiilor agricole mici este ridicat, o astfel de măsură ar putea reconfigura echilibrul în distribuția plăților directe, încurajând consolidarea acestora.

În prezent, România beneficiază de o formă de sprijin redistributiv, denumită Sprijinul Redistributiv Complementar pentru Venit în Scopul Sustenabilității (CRISS). Acesta se acordă fermierilor care dețin terenuri cuprinse între 1 și 50 de hectare și are o valoare de aproximativ 50-54 de euro pe hectar, adăugându-se peste plata de bază pe hectar (BISS PD 01). Noul cadru propus ar introduce obligativitatea acestui mecanism, eliminând caracterul său opțional actual și crescând, probabil, procentul alocat.

Negocieri pentru noua PAC

Este important de subliniat că raportul lui Norbert Lins reprezintă o poziție de negociere a Parlamentului European și nu forma finală a Politicii Agricole Comune post-2027. Discuțiile se află încă în desfășurare, iar textul final al noii PAC va rezulta în urma unor negocieri complexe între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul UE. Totuși, direcția trasată de raportul AGRI indică o intenție clară de a consolida fermele mai mici, considerate esențiale pentru diversitatea peisajului agricol european și pentru stabilitatea veniturilor rurale.

Modificările propuse ar putea influența, de asemenea, modul în care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va gestiona plățile directe începând cu anul 2028. O posibilă creștere a sprijinului pentru fermele mici ar necesita ajustări în procedurile administrative și în sistemele de calcul ale plăților. Impactul economic asupra fermelor mari, care ar putea primi o pondere mai mică din totalul plăților directe, va fi, de asemenea, un subiect de dezbatere în lunile următoare.

Schimbările vizate de raportul Lins subliniază o tendință de accentuare a rolului fermelor mici și mijlocii în securitatea alimentară și dezvoltarea rurală a Uniunii Europene. Deciziile finale privind noua PAC vor fi luate în cursul anului viitor.

Sursa: Agroinfo.ro