Conform Ziare.com: Bugetul României în 2027, sub presiune: avertismentul ministrului Finanțelor

Ministrul interimar al Finanțelor, ALEXANDRU NAZARE, trage un semnal de alarmă cu privire la situația bugetară a României în anul 2027. Acesta avertizează că anul viitor ar putea fi „chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026”, subliniind necesitatea prudenței și a unui control riguros al cheltuielilor. Într-un context marcat de evaluarea S&P pentru ratingul de țară, ALEXANDRU NAZARE insistă asupra importanței unui buget realist și credibil, menit să continue consolidarea fiscală și să protejeze investițiile.

„Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații. Se păstrează prin rezultate – garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile”, a declarat ALEXANDRU NAZARE pe Facebook, atrăgând atenția asupra provocărilor bugetare viitoare. Acesta a evidențiat multiplele presiuni cu care se confruntă România, motiv pentru care prudența și responsabilitatea sunt esențiale.

Presiuni multiple pe bugetul de stat

România intră în anul 2027 cu un bagaj de obligații și presiuni deja existente. Ministrul interimar al Finanțelor a menționat creșterea cheltuielilor destinate consolidării capacității de apărare, în contextul noilor realități de securitate regionale. Aceste cheltuieli vor fi suplimentate și de implementarea investițiilor finanțate prin SAFE.

Pe lângă acestea, apar probleme structurale legate de dimensiunea și eficiența administrației publice. După doi ani în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate, presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare devin inevitabile. De asemenea, România trebuie să gestioneze responsabil un stoc important de obligații rezultate din hotărâri judecătorești neachitate în ultimii ani. Acestea reprezintă doar o parte din presiunile financiare care vor afecta bugetul anului următor.

Provocări pe partea de venituri și finanțare

În privința veniturilor bugetare, deși colectarea s-a îmbunătățit, România are încă mult de recuperat. Fenomene complexe precum evaziunea fiscală și economia gri erodează considerabil baza de venituri a statului. Deși digitalizarea ajută la identificarea și monitorizarea acestora, rezolvarea lor necesită măsuri consecvente pe termen lung.

De asemenea, angajamentele de reducere sau eliminare a unor taxe, deși benefice pentru competitivitatea economică, vor reduce veniturile bugetare în anul următor. Un alt factor important este încheierea componentei excepționale de finanțare prin PNRR. Granturile care au susținut un volum ridicat de investiții în ultimii ani nu vor mai fi disponibile la același nivel.

Pentru a menține un nivel ridicat al investițiilor, România va trebui să compenseze această schimbare prin fonduri din politica de coeziune, o prioritizare mai strictă a investițiilor naționale și o participare sporită a capitalului privat. Aceste ajustări intervin într-un context economic marcat de inflație, modificări de prețuri la energie și efectele liberalizării, menținând costurile ridicate pentru companii și populație. Dezechilibrul extern, vizibil în deficitul de cont curent, influențează consumul, investițiile, competitivitatea și, implicit, veniturile bugetare viitoare.

În acest context, statul nu își poate permite angajarea de noi cheltuieli sau angajamente permanente fără surse solide de finanțare. Bugetul pentru 2027 trebuie să reflecte această realitate, spunând clar care sunt constrângerile și ce trebuie prioritizat. Predictibilitatea fiscală implică o astfel de onestitate.

Ministrul ALEXANDRU NAZARE subliniază că consolidarea fiscală nu trebuie să fie singura ambiție a României. Este necesară o tranziție de la stabilizare la creștere economică, prin stimularea capitalului privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și crearea de locuri de muncă mai bine plătite.

Guvernarea responsabilă, în special în perioadele de incertitudine, presupune respectarea angajamentelor și protejarea cetățenilor de șocuri financiare, menținând o direcție economică stabilă. Deciziile dificile amânate, așa cum s-a întâmplat în trecut, acumulează costuri pe care economia, antreprenorii și fiecare cetățean le suportă prin taxe, inflație, dobânzi mari sau reducerea resurselor pentru servicii publice. România anului 2021 a pornit cu un PNRR ambițios, dar câțiva ani mai târziu se confruntă cu un deficit bugetar mare și inflație ridicată, fiind obligată să corecteze aceste dezechilibre cu costuri mai mari și într-un timp mai scurt.

Sursa: Ziare.com