Conform Economistul.ro: Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat o masă rotundă dedicată eficientizării procedurilor de recrutare și import de forță de muncă din Egipt. Obiectivul principal a fost identificarea unor soluții practice pentru fluidizarea proceselor de recrutare internațională și consolidarea cooperării dintre autoritățile române, reprezentanții Ambasadei Republicii Arabe Egipt și mediul de afaceri.

Importanța recrutării forței de muncă străine

Reuniunea a avut loc pe fondul deficitului de forță de muncă cu care se confruntă numeroase sectoare ale economiei românești. Tot mai multe companii apelează la recrutarea de lucrători din state terțe pentru a acoperi necesarul de personal, aspect ce face ca simplificarea procedurilor administrative să fie un demers de interes major pentru mediul de afaceri.

La discuții au participat ambasadorul Egiptului în România, Mohammed Moustafa Orfy, și membri ai ambasadei, alături de reprezentanți din Ministerul Afacerilor Externe, Centrul Național de Vize, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), precum și din agenții specializate în recrutarea forței de muncă.

Modificări legislative și provocări administrative

Un subiect central al discuțiilor l-a constituit cadrul legislativ recent modificat privind accesul cetățenilor străini pe piața muncii din România. Participanții au analizat implicațiile noilor prevederi asupra etapelor parcurse de angajatori și agențiile de recrutare, de la identificarea lucrătorilor din state terțe până la obținerea documentelor necesare.

Au fost abordate prevederile Ordonanței de urgență nr. 32/2026, care aduce modificări importante mecanismului de recrutare și angajare a cetățenilor din afara Uniunii Europene. Printre elementele discutate s-au numărat digitalizarea procedurilor, utilizarea platformei electronice dedicate, responsabilitățile angajatorilor și ale agențiilor de recrutare, precum și noile cerințe pentru un proces transparent și sigur de recrutare internațională.

Adrian Zvîncă, președintele ANOFM, a explicat mecanismul de acces al lucrătorilor străini pe piața muncii și a subliniat necesitatea unei mai bune coordonări între instituțiile implicate. Reprezentanții mediului privat au evidențiat dificultățile întâmpinate în derularea procedurilor și au solicitat fluxuri administrative mai clare și predictibile.

Cooperare româno-egipteană și condiții pentru lucrătorii străini

Un alt punct important al reuniunii a vizat analiza etapelor consulare și administrative pe care lucrătorii egipteni trebuie să le parcurgă înainte de a putea activa în România. Dialogul cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și ai Ambasadei Republicii Arabe Egipt a permis identificarea unor aspecte care necesită o cooperare mai strânsă și o comunicare mai eficientă între instituții, angajatori și agenții.

Discuțiile au evidențiat, de asemenea, importanța asigurării unor condiții corecte și transparente pentru lucrătorii străini. Noile reglementări introduc responsabilități suplimentare pentru angajatori în ceea ce privește informarea și integrarea lucrătorilor, inclusiv prin asigurarea accesului la informații într-o limbă cunoscută de aceștia și facilitarea participării la programe de integrare și de învățare a limbii române.

Reuniunea a reconfirmat potențialul Republicii Arabe Egipt de a deveni o sursă importantă de forță de muncă pentru economia românească, condiționat de existența unui cadru instituțional funcțional și a unor proceduri de recrutare bine definite.

Iuliu Stocklosa, președintele CCIB, a declarat: „Pentru Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, dialogul dintre mediul de afaceri și autoritățile competente reprezintă un instrument important pentru identificarea și soluționarea problemelor cu care se confruntă companiile. În domeniul recrutării forței de muncă din state terțe, este cu atât mai important să existe proceduri clare și o bună coordonare între toate instituțiile implicate. Ne dorim ca astfel de întâlniri să contribuie la construirea unui mecanism funcțional, care să răspundă atât necesităților economiei românești, cât și standardelor privind protecția și integrarea lucrătorilor străini.”

La finalul reuniunii, participanții au vizitat Palatul CCIB, unul dintre clădirile reprezentative pentru patrimoniul arhitectural și istoria comercială a Bucureștiului. Turul a oferit ocazia de a descoperi istoria Palatului și rolul pe care instituția l-a avut în dezvoltarea relațiilor comerciale și economice ale României. Prin organizarea acestei mese rotunde, CCIB își continuă demersurile de facilitare a dialogului dintre comunitatea de afaceri și instituțiile publice.

Sursa: Economistul.ro