Conform Digi24: Haos și tensiune maximă în Franța, unde peste 100.000 de oameni au ieșit în stradă sâmbătă. Protestele, inițial declanșate de elevi și studenți, s-au extins rapid, adunând sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”. Principalele nemulțumiri vizează creșterea costului vieții, inegalitățile sociale tot mai mari și deteriorarea serviciilor publice. Manifestațiile au degenerat în violențe în mai multe orașe, ducând la peste 1.200 de arestări și numeroase pagube materiale.

Primăria din Limoges, distrusă în mare parte de un incendiu

În orașul Limoges, primăria, o clădire istorică, a fost „în mare parte distrusă” de un incendiu provocat de manifestanți. Acoperișul s-a prăbușit, iar două treimi din exteriorul clădirii au dispărut. Prefectul Maurice Barate a calificat incidentul drept „o catastrofă pentru patrimoniu”. La Marsilia, protestatarii au luat cu asalt primăria, iar în Paris, Piața Republicii a devenit scena unor confruntări violente, cu magazine jefuite și vehicule incendiate.

Macron condamnă violența: „Nu există loc pentru violență în Republica noastră”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat ferm violențele, afirmând pe rețelele sociale că cei responsabili de distrugeri și jafuri vor fi urmăriți penal. Premierul Sebastien Lecornu a anunțat că peste 1.200 de persoane au fost arestate și 150 de polițiști au fost răniți. Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a vorbit despre „infractori oportuniști” care au profitat de situație pentru a jefui și a fura. Guvernul a exclus, deocamdată, declararea stării de urgență.

Manifestațiile din Franța s-au extins și în Belgia. Sute de persoane au protestat la Bruxelles și Liege împotriva scumpirilor accentuate. La Bruxelles, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa tineri care aruncau cu obiecte. Zece persoane au fost arestate. Ministrul belgian de interne a denunțat violența „organizată și repetată”. În Franța, bilanțul organizatorilor indică aproximativ 800.000 de participanți la manifestații.

Valul de proteste a început luna trecută în liceele din suburbiile sărace din nordul Parisului, ca reacție la condițiile precare din școli. Nemulțumirile s-au extins rapid, transformându-se într-o mișcare națională împotriva inegalităților, finanțării insuficiente a serviciilor publice și scăderii nivelului de trai. Situația economică dificilă a Franței, marcată de inflație și costuri ridicate la energie, amplifică tensiunile sociale. Guvernul acuză partidul de extremă stângă Franța Nesupusă (LFI) că alimentează protestele, acuzație respinsă de formațiunea politică.

Premierul Sebastien Lecornu a avertizat că actualul val de proteste este printre cele mai violente din ultimele decenii, peste 900 de polițiști fiind răniți. De cealaltă parte, forțele de ordine sunt criticate pentru intervențiile lor, cu cazuri documentate de violențe împotriva protestatarilor. Mișcarea „Vestele Galbene”, apărută în 2018, și-a făcut simțită din nou prezența, adăugând un plus de incertitudine privind amploarea și intensitatea mobilizărilor. La Paris, până la ora 11:00, fuseseră reținute 61 de persoane, în principal pentru portul de echipamente de protecție și arme interzise. La Marsilia, un post al poliției municipale a fost atacat, iar la Lyon, polițiștii au folosit gaze lacrimogene împotriva manifestanților.

Sursa: Digi24