Conform Economistul.ro: Germanii, din ce în ce mai sceptici față de China

Șase din zece susținători ai partidelor de guvernământ din Germania, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau chiar un adversar. Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de Beijing dintre cele 15 țări europene incluse într-un sondaj recent al European Council on Foreign Relations (ECFR).

Industria auto, în prim-planul tensiunilor comerciale

Industria auto germană se află în centrul presiunilor comerciale dintre Berlin și Beijing. În timp ce guvernul german încearcă să protejeze producția europeană, menține relații economice importante cu China. Autorii analizei ECFR indică faptul că industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar pierderile ar putea continua cu circa 10.000 de posturi pe lună.

În acest context, producătorii germani de automobile se confruntă cu o concurență din ce în ce mai acerbă din partea companiilor chineze, atât pe piața internă din China, cât și pe piețele internaționale, inclusiv în Europa. Această situație modifică relația tradițională dintre politica industrială germană și China.

Percepții divergente în Europa

Percepția publică din Germania asupra Chinei diferă semnificativ de cea din alte state europene. În Italia, 56% dintre respondenți văd China ca un partener necesar sau un aliat, iar în Spania, acest procent ajunge la 65%. Sondajul realizat de ECFR în mai 2026, pe un eșantion de 19.481 de respondenți din 15 țări europene, arată că Germania se situează pe primul loc în ceea ce privește scepticismul față de Beijing.

Analiza ECFR subliniază că reticența factorilor de decizie de la Berlin a limitat până acum susținerea Germaniei pentru măsuri comerciale europene mai ferme împotriva Chinei. Cu toate acestea, Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut recent Comisiei Europene măsuri mai puternice și utilizarea mai rapidă a instrumentelor de apărare comercială. Germania nu s-a alăturat acestui demers, preferând să continue consolidarea unor relații industriale cu Beijingul.

Tranziția energetică și independența economică

Potrivit datelor ECFR, 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, iar în ansamblul țărilor analizate, proporția ajunge la 61%. Acest sprijin pentru tranziția energetică ar putea oferi guvernului german spațiul politic necesar pentru o abordare mai fermă față de dependențele economice de China.

Autorii analizei sugerează că Germania ar putea combina tranziția energetică cu investiții în industria europeană, reducând astfel dependențele de furnizorii chinezi. Dezvoltarea industriei europene în sectoare precum energia eoliană și bateriile ar putea limita apariția unor noi dependențe în contextul tranziției energetice.

Deși percepția publică favorizează o atitudine mai fermă, nu există un mandat clar pentru întreruperea relațiilor economice. Germania și China rămân legate prin fluxuri comerciale, investiții și lanțuri industriale, iar o separare rapidă ar genera costuri semnificative. Dezbaterea europeană se concentrează pe reducerea riscurilor în sectoarele strategice, protejarea lanțurilor de aprovizionare și diversificarea furnizorilor, fără a urmări o separare completă a celor două economii.

De asemenea, tensiunile geopolitice se manifestă și prin alte măsuri. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre. Una dintre acestea a fost asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase țări UE între 2022 și 2023.

ECFR consideră că guvernul german ar putea folosi contextul actual pentru a susține o abordare europeană mai fermă, combinând electrificarea economiei cu investiții în industria europeană și reducerea dependențelor. Autorii avertizează împotriva amânării unor decizii, susținând că deteriorarea competitivității industriale ar putea genera costuri politice pentru guverne.

Sursa: Economistul.ro