Conform Economistul.ro: Germanii privesc tot mai sceptic spre China

Un procent semnificativ de susținători ai partidelor de guvernământ din Germania, Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU) și Partidul Social-Democrat (SPD), consideră China un rival sau chiar un adversar. Potrivit unui sondaj realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR), Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de Beijing dintre cele 15 țări europene incluse în studiu.

Dintre germanii care susțin CDU/CSU și SPD, 60% au descris China ca fiind un rival sau un adversar. Această percepție contrastează puternic cu atitudinile din alte state europene. În Italia, de exemplu, 56% dintre respondenți văd China ca un partener necesar sau un aliat, în timp ce în Spania, procentul ajunge la 65%. Franța se apropie mai mult de poziția sceptică a Germaniei, conform analizei ECFR.

Sondajul, realizat în mai 2026, a inclus peste 19.000 de respondenți din 15 țări, dintre care 2.138 din Germania. Rezultatele vin într-un moment în care politica germană față de China se află sub presiuni economice intense, iar Berlinul încearcă să echilibreze protejarea producției europene cu menținerea unor relații economice vitale cu Beijingul.

Industria auto, în centrul disputelor comerciale

Industria auto germană este considerată sectorul cel mai expus presiunii concurențiale din partea producătorilor chinezi. Aceștia câștigă cotă de piață atât pe piața internă chineză, cât și pe piețele internaționale, inclusiv în Europa.

Analiza ECFR indică o deteriorare a situației industriale în Germania. Industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar previziunile sugerează o continuare a reducerii ocupării cu aproximativ 10.000 de posturi pe lună. Această tendință influențează și poziționarea Berlinului în discuțiile europene privind relațiile comerciale cu China.

Mai multe țări europene, printre care Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania, au cerut Comisiei Europene măsuri comerciale mai ferme împotriva Chinei. Germania, tradițional un susținător al relațiilor economice strânse cu Beijingul, a ezitat inițial, însă reticența sa pare să se diminueze. Autorii analizei sugerează că Germania nu mai blochează o abordare europeană mai fermă și a acceptat prudent o serie de inițiative menite să reducă dependențele economice.

Tranziția energetică și securitatea economică

În ciuda scepticismului crescut față de China, majoritatea germanilor rămân deschiși investițiilor în energie regenerabilă. 57% dintre respondenții germani susțin investițiile în energie verde, iar în ansamblul celor 15 țări analizate, procentul ajunge la 61%.

Acest sprijin public pentru tranziția energetică oferă guvernului german un spațiu politic pentru a adopta o abordare mai fermă față de dependențele economice de China, fără a risca o reacție negativă majoră din partea electoratului. Combinația dintre electrificarea economiei și investițiile în industria europeană ar putea fi o cale pentru a reduce dependența de furnizorii chinezi în sectoarele strategice.

Dezbaterea europeană se concentrează pe reducerea riscurilor în sectoarele considerate strategice, prin protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene. Această politică vizează limitarea apariției unor noi dependențe față de China în sectoarele create de tranziția energetică, cum ar fi energia eoliană și bateriile.

Presiunea asupra relațiilor cu Beijingul nu vine doar din competiția comercială. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități și persoane implicate în atacuri cibernetice, inclusiv două companii chineze. Aceste elemente subliniază complexitatea relației dintre Germania și China, care implică comerț, investiții, concurență industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice.

ECFR consideră că guvernul german ar putea valorifica acest context pentru a susține o abordare europeană mai fermă, argumentând că deteriorarea competitivității industriale ar putea genera costuri politice pentru guverne. Aceasta este poziția analizei ECFR, nu o prognoză confirmată privind comportamentul electoral.

Sursa: Economistul.ro