Conform Economistul.ro: Scepticism crescut în Germania față de China: industrie auto sub presiune

Germania înregistrează cel mai înalt nivel de scepticism față de Beijing dintre cele 15 țări europene analizate, peste 60% dintre susținătorii formațiunilor politice aflate la guvernare, CDU/CSU și SPD, considerând China un rival sau un adversar. Această percepție publică survine într-un context de presiuni comerciale intense, cu industria auto germană aflându-se în centrul disputelor economice dintre Berlin și Beijing. Guvernul german încearcă să echilibreze protejarea producției europene cu menținerea unor relații economice vitale cu China.

Analiza realizată de European Council on Foreign Relations (ECFR) indică o tendință clară de diferență în percepția publică între Germania și alte state europene. În timp ce în Italia (56%) și Spania (65%) majorități consideră China un partener necesar sau chiar un aliat, în Germania reticența față de Beijing este mult mai pronunțată. Publicul francez este singurul care se apropie de nivelul de scepticism german, conform studiului.

Situația economică a Germaniei contribuie la această reorientare. Industria prelucrătoare a țării a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar estimările indică o continuare a reducerilor, cu circa 10.000 de posturi pierdute lunar. Sectorul auto este considerat cel mai expus, producătorii germani confruntându-se cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze, atât pe piața internă chineză, cât și pe piețele europene și internaționale.

Dezbaterea politică germană: între protecție și parteneriat economic

Până recent, Germania a manifestat o reticență în susținerea unor măsuri comerciale europene mai ferme împotriva Chinei, preferând consolidarea relațiilor industriale cu Beijingul. Cu toate acestea, tendința pare să se modifice. Autorii analizei ECFR sugerează că Berlinul nu mai blochează o abordare europeană mai fermă și acceptă prudent inițiative menite să reducă dependențele economice și să protejeze industriile europene.

Această schimbare este susținută de o viziune publică tot mai sceptică față de China. O mare parte din susținătorii partidelor de guvernământ consideră Beijingul un competitor, ceea ce oferă guvernului german spațiu politic pentru a adopta o poziție mai fermă. Această opinie a alegătorilor ar putea permite Berlinului să ia decizii economice mai curajoase, fără a se confrunta cu o reacție negativă din partea propriului electorat.

Tranziția energetică și industria europeană: o oportunitate de reducere a dependențelor

Scepticismul față de China nu implică respingerea tranziției energetice. Potrivit datelor ECFR, 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă și continuarea electrificării economiei. Acest sprijin public pentru tranziția către surse de energie curate este și mai accentuat la nivel european, unde 61% dintre respondenți susțin prioritizarea energiei regenerabile.

Această conjuncție între sprijinul pentru energia verde și reticența față de China creează o oportunitate pentru reducerea dependențelor economice. Autorii analizei sugerează că Germania ar putea combina tranziția energetică cu investiții în industria europeană, în domenii precum energia eoliană și producția de baterii. Dezvoltarea capacităților industriale europene ar putea limita apariția unor noi dependențe față de China în sectoarele emergente din tranziția energetică.

Această politică ar presupune protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și consolidarea capacităților de producție la nivel european, fără a urmări o separare completă a economiilor germană și chineză. Contextul complex al relației cu Beijingul, care include comerțul, investițiile, concurența industrială, securitatea cibernetică și riscurile tehnologice, face necesară o abordare strategică.

În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice, subliniind riscurile suplimentare asociate cu relațiile economice cu China. Analiza ECFR avertizează împotriva amânării unor decizii menite să consolideze competitivitatea industrială europeană, considerând că astfel s-ar putea genera costuri politice pentru guvernele afectate.

Sursa: Economistul.ro