Conform Mediafax: Nouă anomalie atmosferică se dezvoltă în Oceanul Indian, în paralel cu intensificarea fenomenului El Nino în Pacific. Analiza publicată de Severe Weather Europe indică faptul că Dipolul Oceanului Indian (IOD), o fluctuație a temperaturilor apelor din zonele vestice și estice ale oceanului, ar putea intra într-o fază pozitivă în această toamnă, prognozată să dureze până la începutul iernii.

Această evoluție, combinată cu El Nino, ar putea acționa ca un „motor” atmosferic comun, cu potențial de a influența curentul-jet și traseul sistemelor de joasă presiune din emisfera nordică. Cu toate acestea, există încă incertitudine în privința IOD. Biroul australian de Meteorologie menționa la sfârșitul lunii iulie că fenomenul se afla într-o fază neutră, deși modelele sugerau posibilitatea unei tranziții către o fază pozitivă.

El Nino, printre cele mai puternice din istorie?

Semnalele din Pacific sunt însă mult mai clare. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) confirmă prezența și intensificarea El Nino. Evaluările oficiale recente estimează o probabilitate de 97% ca fenomenul să continue până la începutul primăverii 2027. Există o probabilitate de 81% ca în perioada octombrie-decembrie 2026, El Nino să atingă categoria „very strong” (foarte puternic), ceea ce ar putea plasa acest eveniment printre cele mai intense înregistrate după 1950. Termenul informal „Super El Nino”, folosit în unele analize, subliniază încălzirea excepțională prognozată pentru Pacificul tropical.

Impactul pentru Europa

Influența El Nino asupra Europei este indirectă, manifestându-se prin modificări ale circulației atmosferice globale. Asocierea unui El Nino foarte puternic cu un IOD pozitiv ar putea amplifica sistemele de joasă presiune din Atlanticul de Nord, favorizând o circulație accentuată dinspre vest către continent.

Prognoza modelelor climatice sugerează pentru iarna decembrie 2026 – februarie 2027 o presiune atmosferică mai ridicată în sudul Europei și mai scăzută în nord și nord-vest. Această diferență ar putea facilita pătrunderea mai frecventă a aerului atlantic, determinând temperaturi medii mai ridicate decât cele sezoniere în majoritatea Europei, însoțite de mase de aer umede. De asemenea, se anticipează un nivel al precipitațiilor peste medie în mai multe regiuni europene. Datele climatologice Copernicus confirmă că efectul El Nino este cel mai pronunțat pe timpul iernii, dar subliniază variația mare între diferitele evenimente El Nino din trecut.

Implicații pentru România

În ceea ce privește România, principalul semnal indică o probabilitate mai mare pentru o iarnă cu temperaturi medii peste valorile normale, dacă configurația climatică prognozată pentru Europa se va menține. Este important de precizat că prognozele sezoniere descriu media pe perioade lungi și nu pot exclude episoade temporare de ger sau ninsori abundente.

Referitor la stratul de zăpadă, semnalul este mai puțin clar. Configurația generală pare să nu favorizeze cantități mari și persistente de zăpadă pe suprafețe extinse ale continentului. Cele mai bune condiții ar putea rămâne în nordul și nord-estul Europei, precum și în regiunile montane. Pentru România, acest lucru s-ar putea traduce prin situații mai frecvente de ploaie sau lapoviță în zonele joase, în timp ce Carpații ar putea înregistra episoade de ninsoare semnificativă în contextul întâlnirii aerului rece cu sistemele de joasă presiune. Este încă prea devreme pentru predicții precise privind cantitatea de zăpadă în regiuni specifice, precum București, Moldova, TRANSILVANIA sau DOBROGEA.

Primele indicii, nu un verdict definitiv

Configurația atmosferică actuală este relevantă prin prisma posibilei intensificări a El Nino înainte de iarna din emisfera nordică. Dacă și Dipolul Oceanului Indian intră într-o fază pozitivă consistentă, cele două fenomene ar putea amplifica modificările circulației atmosferice globale. Pentru Europa și România, scenariul de urmărit în lunile următoare este cel al unei ierni predominant mai blânde, cu o influență atlantică sporită. Ferestrele de ninsoare vor depinde de episoadele individuale de pătrundere a aerului rece.

Prognozele sezoniere vor deveni mai relevante pentru România odată cu actualizările din septembrie, octombrie și noiembrie, când modelele vor putea contura mai precis configurația Atlanticului de Nord și a circulației atmosferice europene.

Sursa: Mediafax