Conform Digi24: Nave de război naziste scufundate ies la suprafață pe Dunăre, pe măsură ce nivelul apei atinge minime record

Pe fluviul Dunărea, în apropierea portului sârbesc Prahovo, care desparte Serbia de România, peisajul fluvial s-a transformat într-o imagine sumbră, unde carene ruginite și catarge rupte ale unor nave de război naziste ies la suprafață. Aceste epave, martore ale celui de-al Doilea Război Mondial, au reapărut din adâncuri din cauza secetei persistente din Europa, care a dus la scăderea nivelului apei din Dunăre la minime istorice.

Epavele germane, un pericol pentru navigație

Zeci de nave de război germane din cel de-al Doilea Război Mondial, unele încărcate cu armament, au devenit vizibile de-a lungul fluviului. Acestea fac parte din flota germană de la Marea Neagră, pe care naziștii au scufundat-o intenționat spre sfârșitul conflictului, pentru a bloca înaintarea forțelor sovietice. Istoricii estimează că aproximativ 200 de astfel de nave au fost scufundate în septembrie 1944, în apropiere de Prahovo, în timp ce se aflau sub focul sovietic. Aceste epave reprezintă în prezent un obstacol semnificativ și periculos pentru navigația pe Dunăre, mai ales în perioadele cu nivel scăzut al apei. Uniunea Europeană finanțează un program pentru eliminarea acestor epave, însă operațiunea este îngreunată de poziționarea lor dificilă.

Seceta afectează centralele nucleare și transportul energetic

În alte părți ale bazinului Dunării, criza hidrologică are consecințe majore asupra infrastructurii energetice. În România, autoritățile au fost nevoite să construiască un dig temporar pentru a devia apa din Dunăre către singurul reactor nuclear funcțional al țării, la Cernavodă. Similar, în Ungaria, nivelul apei de la centrala nucleară de la Paks a scăzut periculos de mult, amenințând cu o oprire completă. Ambele centrale utilizează apa din Dunăre pentru răcire. În consecință, Budapesta și Bucureștiul au crescut importurile de energie electrică și au îndemnat populația și companiile să își reducă consumul.

Investiții necesare într-un context de criză climatică

Analistul Bogdan Maioreanu subliniază că seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci parte a unui model continental documentat. Starea actuală de alertă energetică din România, declanșată de debitele scăzute record ale Dunării, reprezintă o criză pe termen scurt, dar cu potențialul de a se repeta. El accentuează importanța investițiilor în capacitățile de producție, transport și stocare a energiei electrice. Potrivit Autorității de reglementare română (ANRE), țara are nevoie de investiții de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în sectoarele de producție, rețele, stocare și interconexiuni transfrontaliere. Proiectele-cheie, de la zăcăminte de gaze la noi unități nucleare și hidrocentrale, trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative și procedurale.

Raportul „Starea climei în Europa 2025” al programului Copernicus indică faptul că aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce circa 70% dintre râuri au avut debite sub medie. Anumite zone din Europa Centrală au traversat unul dintre cei mai secetoși zece ani din istorie, cu umiditatea solului la cel mai scăzut nivel din ultimii 33 de ani. În România, debitul Dunării a scăzut drastic, forțând Nuclearelectrica să oprească un reactor la Cernavodă. Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat alertă la nivel național pentru luna august, avertizând asupra pierderilor de producție energetică și solicitând sprijin energetic de urgență din partea Ucrainei. Centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, care deservesc România și Serbia, funcționează la sub 50% din capacitate. Modificările legislative frecvente și intervențiile imprevizibile afectează încrederea investitorilor, un exemplu fiind Legea energiei regenerabile din România, modificată de 11 ori în trei ani.

Sursa: Digi24