Conform G4Media: Creștere alarmantă a delictelor antisemite în Germania, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu

Numărul infracțiunilor antisemite cu motivație islamistă în Germania a atins cote îngrijorătoare în ultimii ani, atingând 670 de cazuri în 2025, o creștere de 6% față de anul precedent. Aceste date, publicate recent de poliția federală germană, indică o escaladare periculoasă a urii anti-evreiești, accentuată semnificativ după atacul grupării Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și riposta ulterioară în Fâșia Gaza.

Context istoric: amintirea „Nopții de Cristal”

Fenomenul actual reamintește de evenimentele tragice din istoria Germaniei, în special de „Noaptea de Cristal” (Kristallnacht) din 1938. Această noapte de pogrom antievreiesc, desfășurată pe 9 și 10 noiembrie, a marcat un punct de cotitură în persecuția evreilor de către regimul nazist. Numele său provine de la cioburile de sticlă sparte care au acoperit străzile, provenite de la ferestrele sinagogilor, caselor și afacerilor evreiești vandalizate și distruse.

Instigarea și desfășurarea pogromului

Violențele din Noaptea de Cristal au fost orchestrate de oficiali ai Partidului Nazist, membri ai SA (Sturmabteilung) și ai Tineretului Hitlerist. Oficialii germani au susținut ulterior că revoltele au izbucnit ca o reacție „spontană” la asasinarea lui Ernst vom Rath, un diplomat german la Paris, de către Herschel Grynszpan, un tânăr evreu polonez. Grynszpan acționa, se pare, ca o reacție disperată la expulzarea din Germania a mii de evrei cu cetățenie poloneză, inclusiv părinții săi.

Moartea lui Vom Rath, pe 9 noiembrie 1938, a coincis cu aniversarea Puciului de la Berărie. Ministrul Propagandei, Joseph Goebbels, a folosit acest pretext pentru a incita la violențe, sugerând că „evreimea mondială” ar fi conspirat la asasinat. El a sugerat că demonstrațiile, deși neorganizate oficial de partid, nu trebuiau împiedicate dacă izbucneau „spontan”.

Consecințele imediate și legislația antievreiască

În urma incendiilor, distrugerilor și violențelor, sute de sinagogi și mii de afaceri evreiești au fost devastate. Aproximativ 7.500 de unități comerciale au fost jefuite. Deși cifra oficială a deceselor evreiești a fost de 91, cercetări mai recente indică sute de victime, incluzând cei decedați din cauza rănilor sau prin sinucidere în zilele și săptămânile ce au urmat. Peste 30.000 de bărbați evrei au fost arestați și trimiși în lagăre de concentrare, marcând prima dată când regimul nazist a încarcerat evrei pe scară largă exclusiv pe criterii etnice.

Imediat după pogrom, guvernul german a impus comunității evreiești o amendă de un miliard de Reichsmarks și a confiscat toate plățile de asigurare, lăsând proprietarii evrei să suporte personal costurile reparațiilor. În săptămânile și lunile ce au urmat, regimul nazist a adoptat zeci de legi și decrete menite să deposedeze evreii de proprietățile și mijloacele de subzistență, prin politica de „arianizare” și restricții tot mai severe în viața publică și economică.

Președintele american Franklin D. Roosevelt a denunțat public atacurile, rechemând ambasadorul SUA din Germania, o măsură unică printre națiunile occidentale. Cu toate acestea, politica de imigrare a Statelor Unite a rămas restrictivă, limitând sever posibilitatea de a primi refugiați evrei, chiar și în fața crescândelor persecuții.

Evenimentele din Noaptea de Cristal au consolidat politica antisemită nazistă, semnalând regimului că publicul german era receptiv la măsuri radicale. Aceste evenimente au fost un pas crucial spre implementarea soluției finale și realizarea unui Reich „fără evrei” (Judenrein), culminând cu Holocaustul.

Sursa: G4Media