Conform Descopera: Cumpărăturile, de la plăcere la dependență: Cum recunoști oniomania

Pentru mulți, shoppingul este o activitate relaxantă sau o modalitate de a-și satisface nevoile. Însă, pentru un număr tot mai mare de persoane, cumpărăturile devin un refugiu emoțional, un impuls greu de controlat, deposedat de utilitatea reală și condus de stări de anxietate, tristețe sau gol interior. Psihologii desemnează acest comportament sub denumirea de oniomanie sau tulburare de cumpărături compulsive.

Deși nu este recunoscută oficial ca diagnostic distinct în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5), numeroase studii consideră oniomania o formă de dependență comportamentală. Aceasta se caracterizează prin pierderea controlului, o preocupare excesivă pentru cumpărături și consecințe negative semnificative asupra vieții personale și financiare.

Semnele care indică o problemă cu cumpărăturile

Există o serie de semnale care pot indica o tendință spre cumpărături compulsive. Printre acestea se numără accesarea frecventă a site-urilor de cumpărături doar din obișnuință, care se finalizează cu plasarea de comenzi neplanificate. Un alt indicator este impulsul de a cumpăra un obiect pentru cineva, din dorința de a te simți util sau generos, chiar dacă nu este responsabilitatea ta și chiar dacă depășește posibilitățile financiare. Dificultatea de a refuza oferte, în special cele cu caracter temporar sau reduceri substanțiale, este, de asemenea, un semn.

Cumpărăturile pot aduce o calmare temporară, dar aceasta este urmată rapid de sentimente de vinovăție. Multe persoane acumulează obiecte nefolosite, convinse că le-ar putea fi utile mai târziu, dar care rămân uitate. O permanentă comparație cu ceilalți și sentimentul că nu deții niciodată suficiente bunuri pentru a fi satisfăcut sunt, de asemenea, prezente. Cheltuirea peste posibilități, acumularea de datorii sau sacrificarea altor nevoi esențiale pentru a acoperi cheltuielile sunt consecințe grave.

Reclamele, postările pe rețelele sociale sau imaginile inspiraționale declanșează instantaneu impulsul de a cumpăra, iar persoana devine extrem de receptivă la orice mesaj de marketing. Justificarea cumpărăturilor, chiar și atunci când conștientizezi că nu este adevărat („merit asta”, „o să-mi fie util”), este frecventă. Tentativele de a te opri sau de a face o pauză sunt de scurtă durată, revenind rapid la același comportament. În relații, afecțiunea poate fi exprimată prin cadouri constante, dorind să câștigi aprecierea sau iubirea celorlalți. Ascunderea achizițiilor sau minciunile pentru a evita întrebări incomode sunt, de asemenea, semne clare.

Dacă te regăsești frecvent în astfel de situații, mecanismul cerebral de căutare a recompensei și a alinării emoționale a ajuns să fie asociat cu actul cumpărării. Nu este vorba de lipsă de voință, ci de un tipar comportamental care se consolidează în timp.

Factorii care contribuie la apariția oniomaniei

Oniomania nu are o cauză unică. Psihologii indică o combinație de factori care pot favoriza apariția acestui comportament: stima de sine scăzută, nevoia de validare, anxietatea, depresia, impulsivitatea, expunerea constantă la reclame și reduceri, ușurința cumpărăturilor online sau experiențele din copilărie în care afecțiunea era asociată cu darurile materiale.

Pentru unii, cumpărăturile devin o modalitate de a umple temporar un gol emoțional, însă senzația de satisfacție dispare rapid, iar ciclul începe din nou. Cercetările sugerează că impulsul de a cumpăra activează circuitele cerebrale implicate în alte comportamente recompensatoare, prin eliberarea dopaminei.

Pașii către recuperare și gestionare

Transformarea începe prin conștientizarea impulsului înainte de a acționa. În momentul în care simți nevoia să cumperi ceva, încearcă să analizezi ce emoție încerci să calmezi: stres, plictiseală, singurătate sau anxietate? Uneori, o pauză de câteva minute și o activitate diferită, precum o plimbare sau exerciții fizice ușoare, sunt suficiente pentru a diminua impulsul.

Recunoaște-ți progresul atunci când ai o săptămână fără impulsuri necontrolate. Analizează ce te-a tentat și ce strategii ai folosit pentru a rezista. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) s-a dovedit eficientă în gestionarea tulburării cumpărăturilor compulsive.

Caută sprijin în jur: discută cu un prieten de încredere sau alătură-te unui grup specializat. Nu există nicio rușine în a cere ajutor. Cu timpul, impulsurile, deși nu dispar complet, devin mai rare și mai ușor de gestionat, permițându-ți să alegi conștient ce, când și cu ce scop cumperi.

Sursa: Descopera