Conform Economica: Dificultăți Legislative în Recrutarea Forței de Muncă Străine: Interviu cu Elena Panțiru

Principala problemă legislativă în procesul de recrutare a cetățenilor străini din afara UE, SEE și Elveției o reprezintă răspunderea agențiilor de plasare pentru faptele angajatorilor și ale lucrătorilor, deși acestea din urmă nu dețin nicio pârghie de control. Această situație este generată de Ordonanța de Urgență (OUG) nr. 32 din 2026, care, deși corectează derapaje anterioare, aduce noi vulnerabilități. Elena Panțiru, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a explicat aceste provocări într-un interviu acordat Economica.net.

Răspunderea agențiilor și lipsa controlului

Potrivit vicepreședintelui PIFM, cea mai gravă problemă este obligarea agenției să răspundă pentru comportamentul altora, deși i se interzice expres orice formă de control. Agențiile nu pot reține documente, nu pot restricționa libertatea de mișcare și nu pot solicita garanții. Interdicțiile sunt justificate, însă eliminarea mijloacelor de control, păstrând în același timp răspunderea, creează un dezechilibru. Această situație poate duce la suspendarea autorizației agenției, chiar și fără culpă proprie, în special în cazul în care un lucrător își exercită dreptul european de a se deplasa în alt stat membru.

O soluție propusă pentru corectarea acestei situații este limitarea răspunderii agenției la neîndeplinirea propriilor obligații, precum omisiunea de a notifica autoritățile despre o abatere de care a luat la cunoștință. O altă dificultate vizează obligația de a identifica succesiv locuri de muncă pentru același lucrător, fără limite. Se consideră că obligația ar trebui să fie îndeplinită prin prezentarea unei singure oferte corespunzătoare, iar refuzul nejustificat al lucrătorului ar trebui să stingă această obligație.

Blocajul operațional și calibrarea legislației

Un alt aspect critic este decalajul dintre intrarea în vigoare a OUG 32 din 2026 și operaționalizarea efectivă a sistemului. De la sfârșitul lunii aprilie până la începutul lunii septembrie, nu s-a putut solicita angajarea niciunui cetățean străin, deoarece vechiul cadru legislativ a fost abrogat, iar noul sistem nu era încă funcțional. Ambiguitățile din dispozițiile tranzitorii au generat incertitudine cu privire la procedura aplicabilă. Publicarea hotărârii privind platforma la începutul lunii august a permis doar înregistrarea și autorizarea agențiilor și angajatorilor, proceduri care necesită treizeci de zile. Abia după parcurgerea acestora se poate depune o ofertă și apoi o cerere unică, cu propriile termene.

Practic, au trecut luni de zile între abrogarea sistemului vechi și posibilitatea reală de a aduce lucrători, generând un blocaj total pentru angajatorii cu nevoi urgente și pentru agențiile cu dosare începute. Un termen tranzitoriu mai realist, corelat cu operaționalizarea platformei, ar fi prevenit această situație. De asemenea, există cerințe noi în legislație, cum ar fi cele referitoare la cazier, calificare sau recunoașterea studiilor, care nu precizează întotdeauna forma documentelor sau categoriile de ocupații vizate. Sintagma „atunci când este cazul” lasă loc de interpretare și crește riscul respingerii dosarelor.

Pragul salarial și lipsa sancțiunilor pentru lucrători

Un alt punct cu impact direct asupra costurilor este pragul salarial pentru lucrătorii înalt calificați, care trebuie să fie cel puțin la nivelul câștigului mediu brut pe economie, adică peste 9.000 de lei brut. În același timp, lista ocupațiilor deficitare acoperă doar grupele 3-9 din clasificare, creând un gol pentru specialiștii din grupele 1 și 2, cu salarii între minimul garantat și media pe economie. Acest aspect se reflectă în statistici: din cele aproape 88.000 de avize emise anul acesta, doar 326 au vizat lucrători înalt calificați, sub 1%.

Ordonanța nu prevede consecințe pentru lucrătorul care își încalcă obligațiile contractuale. În cadrul unui raport tripartit, doar angajatorul și agenția răspund contravențional, în timp ce lucrătorul este exonerat, deși comportamentul său poate declanșa un lanț de consecințe. Nu se solicită sancțiuni contravenționale, ci o formă de responsabilizare civilă și administrativă proporțională. Toate aceste corecții sunt posibile prin legea de aprobare a ordonanței, aflată în dezbatere parlamentară, moment considerat oportun pentru îndreptarea aspectelor problematice, fără a afecta arhitectura sistemului, care, în esență, este bună, punând accent pe digitalizare, transparență și protecția lucrătorului. Problema rezidă în calibrarea legislației.

Părțile anterioare ale interviului sunt disponibile pe economica.net.

Sursa: Economica