Conform Csid.ro: Piersicile plate, cunoscute și sub denumirea de piersici gogoașă, cuceresc piețele românești și supermarketurile în plin sezon estival. Datorită formei lor neobișnuite, turtite, au devenit rapid un favorit printre consumatori, înlocuind în popularitate fructele clasice. Întrebarea care planează deasupra acestor fructe însă este legată de originea lor: sunt ele un produs al naturii sau rezultatul intervențiilor umane de laborator?

De unde provin piersicile plate?

Originea piersicilor plati, denumiți științific „nectarine plate” sau „piersici plate” în funcție de prezența sau absența pufului, este una a selecției și hibridizării. Aceste soiuri nu sunt un produs de modificare genetică în sensul obșinuit al termenului, ci mai degrabă rezultatul unor procese de cultivare atentă. Crescătorii au selectat de-a lungul timpului exemplare cu trăsături dorite, cum ar fi forma specifică, dulceața și lipsa fibrelor, pentru a obține noi soiuri. Prima apariție documentată a acestor fructe în SUA datează de acum aproximativ 30 de ani, iar de atunci, soiurile au fost rafinate și răspândite la nivel global.

Sănătate și nutriție

Din punct de vedere nutrițional, piersicile plate sunt similare cu cele clasice. Ele sunt o sursă bună de vitamine, în special vitamina C și A, precum și de fibre alimentare. Conținutul de apă este ridicat, ceea ce le face o alegere excelentă pentru hidratare în zilele călduroase. Potasiul este, de asemenea, prezent, contribuind la reglarea tensiunii arteriale. Prezența antioxidanților, precum betacarotenul, este benefică pentru sănătatea pielii și a vederii. Consumul lor regulat poate contribui la o dietă echilibrată și la aportul necesar de nutrienți esențiali.

Beneficii și utilizări

Forma lor de „gogoașă” nu este doar un element de noutate estetică, ci aduce și avantaje practice. Miezul este mai mic, iar sâmburele este, de cele mai multe ori, neaderent, ceea ce facilitează consumul și prepararea. Piersicile plate sunt ideale pentru a fi consumate ca atare, crude, dar se pretează și în diverse deserturi, salate de fructe sau compoturi. Dulceața lor pronunțată, combinată cu o textură suculentă și fină, le face versatile în bucătărie. Raritatea lor în afara sezonului se datorează sensibilității la transport și condițiilor de păstrare.

Un studiu publicat în Journal of Agricultural and Food Chemistry a evidențiat prezența unor compuși fenolici în piersici, aceștia având potențiale proprietăți antiinflamatoare și anticancerigene. Deși cercetările sunt încă în desfășurare, acestea sugerează că fructele, inclusiv soiurile plate, pot avea un rol pozitiv în prevenirea anumitor afecțiuni.

Sursa: Csid.ro