Pinguinii „răsfățați” din grădinile zoologice îmbătrânesc biologic mai rapid decât omologii lor sălbatici, dezvăluie un studiu recent, oferind o perspectivă surprinzătoare asupra efectelor stilului de viață modern. Cercetarea, publicată în revista Nature Communications, arată că, deși trăiesc mai mult în captivitate, pinguinii cu acces nelimitat la hrană și protejați de pericolele naturale, suferă o accelerare a procesului de îmbătrânire celulară. Această descoperire ridică semne de întrebare cu privire la impactul stilului de viață confortabil, dar lipsit de provocări, asupra organismelor vii, inclusiv asupra oamenilor.

Diferențe biologice majore între pinguini

Studiul, coordonat de Universitatea din Helsinki, a analizat datele a 64 de pinguini cu vârste cunoscute, comparând indivizi din mediul natural cu cei din grădinile zoologice. Cercetătorii au apelat la un „ceas epigenetic”, o metodă care măsoară modificările chimice la nivelul ADN-ului, pentru a estima vârsta biologică a acestor păsări. Rezultatele au arătat diferențe clare între vârsta biologică și cea calendaristică. Cu titlu de comparație, un pinguin de 15 ani dintr-o grădină zoologică poate avea corpul unui pinguin de 20 de ani din sălbăticie.

„Partea interesantă este însă că pinguinii din zoo trăiesc, în general, mai mult”, explică Céline Le Bohec, coautoarea studiului, subliniind paradoxul longevității cu îmbătrânirea accelerată. În captivitate, pinguinii beneficiază de o protecție constantă împotriva prădătorilor, furtunilor și condițiilor dure din mediul natural. De asemenea, au acces permanent la hrană și beneficiază de îngrijire medicală regulată. Această existență lipsită de griji afectează însă ritmurile biologice naturale, cum ar fi ciclurile circadiene și somnul, ceea ce influențează echilibrul celular și accelerează îmbătrânirea.

Cum se reflectă rezultatele la oameni

Cercetătorii consideră că pinguinii regali, ai căror stil de viață natural a rămas neschimbat de secole, reprezintă un model relevant pentru studiul efectelor stilului de viață modern. La oameni, studiul efectelor sedentarismului este dificil de realizat din cauza numeroșilor factori implicați, precum alimentația, consumul de alcool, condițiile economice și obiceiurile medicale. Pe de altă parte, în sălbăticie, pinguinii pot posti chiar și opt săptămâni, parcurgând distanțe de până la 1.200 km în căutarea hranei. În captivitate, mediul simplificat, lipsa stresului natural și schimbările microbiologice influențează expresia genelor implicate în nutriție, creștere, sănătatea inimii și activitate fizică.

Pentru a valida modelul, cercetătorii au comparat rezultatele cu date umane, utilizând fumatul ca exemplu de factor care accelerează îmbătrânirea. Analiza a confirmat soliditatea concluziilor. Studiul a inclus și date despre supraviețuirea a aproape 1.900 de pinguini sălbatici și peste 300 din captivitate. Vârsta medie de viață este de aproximativ 13,5 ani în natură, comparativ cu circa 21 de ani în grădinile zoologice.

În prezent, cercetătorii încearcă să modifice stilul de viață al pinguinilor din captivitate, încurajând mai multă mișcare și o alimentație mai controlată.

Sursa: Descopera