Conform Economica: Negocierile pentru legea salarizării unitare au eşuat, iar vina principală este aruncată pe seama PSD, partid care a condus Ministerul Muncii pe parcursul a patru ani și jumătate, perioadă în care nu a prezentat niciun proiect concret și nu a inițiat consultări cu partenerii sociali. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că PSD a făcut promisiuni nerealiste și apoi a evitat responsabilitatea, transformând reforma salarizării într-un proces eșuat.

Eșecul negocierilor și responsabilitatea PSD

Pîslaru a explicat că, în cei patru ani și jumătate în care PSD a deținut Ministerul Muncii, nu a existat nicio inițiativă de elaborare sau consultare publică pe marginea legii salarizării unitare. El a subliniat că această lipsă de acțiune a contribuit decisiv la eșecul reformei, PSD fiind acuzat de promisiuni populiste, nefondate pe realitățile bugetare. Ministrul interimar a preluat mandatul în aprilie și a recunoscut că nu a reușit să „facă o minune” într-un context deja complicat, în ciuda eforturilor de a prezenta un proiect bazat pe constrângeri bugetare și disciplina fiscală.

Proiectul tehnic prezentat de Pîslaru viza rezolvarea problemelor de echitate cauzate de legea anterioară, Legea nr. 153/2017. Aceasta, conform ministrului, a fost adoptată în 2016 sub presiunea sindicatelor, cu un cost estimat la 50 de miliarde de lei, deși un proiect anterior, din guvernul tehnocrat, estima un cost de doar 32 de miliarde de lei. PSD a fost acuzat că a „bătut palma” cu sindicatele SANITAS și din educație, promițând fonduri pe care bugetul nu le putea susține. Rezultatul: inechități crescute, o implementare de doar 60% a legii și apariția unor legi speciale și amendamente care au subminat caracterul unitar al sistemului.

Impactul PNRR și promisiunile deșarte

Reforma salarizării unitare este un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o miză de 770 de milioane de euro. PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021, având ca termen inițial de rezolvare anul 2023. După evaluări și calcule, PSD ar fi „uitat” legea într-un sertar, anunțând reluarea discuțiilor după alegerile din 2024. Înainte de a părăsi Guvernul, PSD ar fi lăsat un proiect cu un cost de 15,5 miliarde lei, mult peste posibilitățile bugetare. Între 2023 și 2025, PSD ar fi promis măriri semnificative pentru sectorul educației (circa 9 miliarde lei) și discuții cu sindicatele din sănătate pentru creșteri de circa 5 miliarde lei.

Dragoș Pîslaru a subliniat că venirea sa la conducerea interimară a ministerului a avut o miză tehnică, nu politică, bazată pe experiența sa anterioară. El a solicitat un acord politic pe un buget maxim confirmat de Ministerul Finanțelor, dar a recunoscut că valoarea inițială de 8 miliarde lei nu putea acoperi toate necesitățile. A fost „asasinat politic” de PSD, după ce a prezentat o grilă pentru demnitari, deși a continuat munca tehnică, organizând consultări formale. Verificările ulterioare cu Comisia Europeană au dus la un buget maxim de 12,1 miliarde lei, compensat prin măsuri de reducere a cheltuielilor.

Așteptări sindicale versus realități bugetare

Pîslaru a menționat că „pretențiile sindicale” depășeau 27 de miliarde de lei, în timp ce proiectul viza echilibrarea resurselor cu necesitățile pentru a rezolva inechitățile, nu creșteri salariale generalizate. Chiar dacă peste două treimi dintre angajații din sectorul public beneficiază de majorări, cele mai vehemente proteste au venit din partea SANITAS și a sindicatelor din educație. Cu sprijinul Administrației Prezidențiale, s-au reluat consultările și simulările, inclusiv scenarii pentru educație de 7,6 miliarde lei.

După evaluarea Moody’s din 7 august, care a semnalat riscul de retrogradare a ratingului de țară, percepția asupra bugetului maxim a suferit o schimbare. S-a clarificat necesitatea încadării spre 10 miliarde lei, față de 12 miliarde. Educația a primit cea mai mare alocare (3,3 miliarde lei), urmată de sănătate (2,9 miliarde lei). Reacțiile sindicatelor din educație și sănătate au fost „virulente și, pe alocuri, violente”. Pîslaru a semnalat că sindicatele nu s-au preocupat de sursa fondurilor și că au discutat deja cu PSD, AUR, UDMR și minoritățile, pretinzând o grilă agreată, ceea ce pare a fi o formă de șantaj.

Ministrul interimar a criticat „nepăsarea față de soarta altor categorii de angajați publici” și a subliniat că sindicatele au avut decența de a înțelege contextul, spre deosebire de altele. Personalul de execuție din cultură a fost afectat de creșteri proporțional mai mari în educație și de diminuarea valorii de referință. Pîslaru a invocat riscul ca România să piardă nu doar cei 770 de milioane de euro din PNRR, ci și șansa unei reforme reale și echitabile în sectorul public.

Sursa: Economica