Conform Cursdeguvernare.ro: Nicușor Dan, în calitatea sa de președinte, a contestat la Curtea Constituțională a României (CCR) noua lege privind integritatea. Sesizarea vizează în principal două articole considerate controversate: cel care impune partenerilor demnitarilor să depună declarații de avere și articolul referitor la retroactivitatea aplicării sancțiunii încetării mandatului, în cazul aleșilor declarați definitiv incompatibili.

Contestații privind declarațiile de avere ale partenerilor

Unul dintre punctele centrale ale contestației lui Nicușor Dan la CCR privește prevederea conform căreia partenerii demnitarilor ar trebui să depună declarații de avere. Această obligație, introdusă prin noua lege, ridică semne de întrebare cu privire la viața privată și la proporționalitatea măsurii. Criticii susțin că extinderea obligației de declarare a averii dincolo de persoana demnitarului însuși poate constitui o ingerință nejustificată în sfera privată a familiei.

Această măsură a generat dezbateri aprinse în spațiul public, mulți considerând că ar putea crea dificultăți practice și că ar putea descuraja persoanele să intre în relații cu demnitari publici, de teama expunerii financiare. Nicușor Dan pare să împărtășească aceste preocupări, motiv pentru care a decis să supună această prevedere analizei Curții Constituționale.

Retroactivitatea aplicării incompatibilității, sub semnul întrebării

Al doilea articol atacat de Nicușor Dan la CCR se referă la aplicarea retroactivă a sancțiunii de încetare a mandatului în cazul aleșilor declarați definitiv incompatibili la un moment anterior intrării în vigoare a legii. Președintele contestă faptul că o decizie a unei instanțe de contencios administrativ sau a altei autorități competente, pronunțată în trecut, ar putea avea consecințe asupra mandatului unui ales chiar și după expirarea perioadei în care acea decizie ar fi trebuit aplicată.

Această prevedere este percepută ca problematică din perspectiva securității juridice și a principiului neretroactivității legii. De asemenea, se ridică întrebarea dacă această măsură este proporțională și dacă respectă drepturile câștigate ale aleșilor. Prin contestarea la CCR, se dorește clarificarea statutului juridic al acestor situații.

Reamintim că și alte formațiuni politice importante, respectiv Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Național Liberal (PNL), au sesizat anterior Curtea Constituțională cu privire la noua lege privind integritatea. Astfel, se conturează un front unitar al partidelor de opoziție, dar și al unor partide aflate la guvernare, care solicită clarificări din partea CCR asupra conformității cu Constituția a anumitor articole din acest act normativ.

Dezbaterea pe marginea acestei legi este departe de a fi încheiată, iar decizia Curții Constituționale va avea un impact semnificativ asupra modului în care vor fi aplicate normele de integritate în viitor și asupra vieții politice din România. Ultimele sesizări depuse la CCR indică o preocupare generalizată cu privire la fundamentul juridic al unor prevederi esențiale ale noii legi.

Sursa: Cursdeguvernare.ro